Vineri – Colocviile Cinematografice Lunare

comunicatus 300x120 Vineri   Colocviile Cinematografice Lunare poze
Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman”, vă invită vineri, 10 februarie 2012, ora 1600, să participaţi la Colocviile Cinematografice Lunare, realizate în Mediatecă,  în colaborare cu lect. univ. dr. Cătălin Ghiţă.
Iubitorii de artă cinematografică vor putea urmări filmul Crucişătorul Potemkin, o producţie 1925, a regizorului Serghei Esenstein.
Fiecare întâlnire include o prezentare teoretică, proiecţia filmului şi discuţii libere. „Intriga filmului regizat de Serghei Eisentein este aleasă cu mare abilitate: pelicula dramatizează evenimentele din luna iunie a anului 1905, când marinarii, conduşi de camaradul lor Vakuliciuk, de pe vasul Kniaz Potemkin Tavriceski s-au revoltat împotriva ofiţerilor lor. Motivul aparent era calitatea deplorabilă a mâncării de pe crucişător, însă adevărata cauză a rebeliunii consta în înfrângerea ruşinoasă suferită de marina ţaristă în războiul ruso-japonez din 1904-1905(să nu uităm că incidentul survine la doar o lună după dezastrul de la Tsushima, bătălie în care amiralul nipon Tojo a distrus două treimi din flota comandată de omologul său rus, amiralul Rojestvenski)”, a declarat Cătălin Ghiţă.

Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman”, vă invită vineri, 10 februarie 2012, ora 1600, să participaţi la Colocviile Cinematografice Lunare, realizate în Mediatecă,  în colaborare cu lect. univ. dr. Cătălin Ghiţă. Iubitorii de artă cinematografică vor putea urmări filmul Crucişătorul Potemkin, o producţie 1925, a regizorului Serghei Esenstein.
Fiecare întâlnire include o prezentare teoretică, proiecţia filmului şi discuţii libere. „Intriga filmului regizat de Serghei Eisentein este aleasă cu mare abilitate: pelicula dramatizează evenimentele din luna iunie a anului 1905, când marinarii, conduşi de camaradul lor Vakuliciuk, de pe vasul Kniaz Potemkin Tavriceski s-au revoltat împotriva ofiţerilor lor. Motivul aparent era calitatea deplorabilă a mâncării de pe crucişător, însă adevărata cauză a rebeliunii consta în înfrângerea ruşinoasă suferită de marina ţaristă în războiul ruso-japonez din 1904-1905(să nu uităm că incidentul survine la doar o lună după dezastrul de la Tsushima, bătălie în care amiralul nipon Tojo a distrus două treimi din flota comandată de omologul său rus, amiralul Rojestvenski)”, a declarat Cătălin Ghiţă.