Stroe: Şcoala românească nu produce idioţi, dar nici resurse umane pentru dezvoltare durabilă

stroe pnl Stroe: Şcoala românească nu produce idioţi, dar nici resurse umane pentru dezvoltare durabilă poze

Controversele legate de Referendum au acoperit aproape orice altă dezbatere internă. Propun pentru astăzi să ne uităm spre un fenomen îngrijorător, respectiv ceea ce se întâmplă cu admiterea în învățământul universitar, unde au rămas neocupate locuri finanțate de la buget după sesiunea de admitere care doar ce s-a încheiat.

Acest lucru era ușor de prevăzut, date fiind rezultatele ultimelor două sesiuni de vară ale Bacalaureatului. Dar îngrijorarea rămâne, chiar dacă fenomenul era previzibil. Citeam astăzi o analiză a sistemului român de educație în The Economist  (http://www.economist.com/node/21560179) , ce avea în titlu o întrebare: Produce școala românească idioți? Aș îndrăzni să ofer un răspuns: nu, școala românească nu produce idioți, ci nu știe cum să producă resurse umane pentru dezvoltarea durabilă a României.

Școala românească nu produce idioți, pentru că o astfel de afirmație nu poate fi susținută în contextul în care școala românească produce anual olimpici internaționali la matematică sau chimie, ca să dau două exemple recente. Dar, școala românească nu știe să producă resurse umane pentru dezvoltarea durabilă a României. Uitându-mă peste lista de locuri bugetate ale facultăților Universității din Craiova rămase neocupate, observ că cele mai multe – o sută!, sunt de la Facultatea de Inginerie Electrică. Apoi, 31 la Facultatea de Științe Exacte. Năucitor. În mod clar, dezvoltarea unui stat nu poate fi concepută fără existența unor specialiști în astfel de domenii.

Același articol din The Economist conține afirmația că ‘aceia care trec examenul de Bacalaureat au două opțiuni: să părăsească țara pentru una dintre universitățile occidentale de top (dacă își permit) sau să stea în România și să dea față cu un sistem de educație slab’. Or, este clar că dacă cei care trec Bacalaureatul sunt suficient de buni încât să fie admiși la universitățile de top din lume, școala românească nu are cum să producă idioți. Deci, și cei care rămân în România, pentru că nu au aplicat la o universitate de top sau pentru că nu își permit să urmeze cursurile uneia, sunt și ei la fel de buni. Problema apare în faptul că învățământul preuniversitar nu îi specializează suficient astfel încât să poată alege lejer domenii precum cele ale facultăților care au rămas cu locurile neocupate. Iar acolo unde îi specializează, nu îi consiliază să își aleagă o carieră potrivită abilităților pe care le au.

Tot o problemă de specializare văd și în cazul celor care nu au luat Bacalaureatul, dar care au fost măsurați și cântăriți cu aceleași unități de măsură teoretice precum toți aceia care, odată ce au luat Bac-ul, candidează cu succes la o poziție din universitățile de top ale lumii. Este momentul să ne dăm seama că suntem diferiți, că nu toți elevii pot deveni olimpici internaționali la chimie sau olimpici naționali la literatura română. Unii pot deveni atleți de performanță, sau poate unii pot deveni excelenți constructori sau electricieni.

În concluzie, școala românească nu produce idioți, și oricine a afirmat acest lucru trăiește paralel cu realitatea românească. Școala românească trebuie însă să învețe să accepte toate talentele și opțiunile pe care elevii săi le au, să le fructifice la maxim și să se specializeze, de sus până jos, de la clasele din gimnaziu, până la examenul de Bacalaureat. Altfel, nu vom avea resurse umane pentru o dezvoltare durabilă.

Deputat Ionuț STROE