Stroe: CEDO a hotărât că statele nu sunt obligate să asigure dreptul de vot al cetăţenilor rezidenţi în străinătate

stroe pnl Stroe: CEDO a hotărât că statele nu sunt obligate să asigure dreptul de vot al  cetăţenilor rezidenţi în străinătate poze

Vă supun astăzi atenţiei o hotărâre extrem de interesantă a Curţii Europene a Drepturilor Omului, subliniind că tot ceea ce urmează nu este un discurs politic, ci face parte din corpul jurisprudenţial al celei mai reprezentative instanţe europene. Hotărârea a fost pronunţată în martie 2012, iar conform acesteia niciun tratat internaţional – inclusiv Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, nu impune statelor să ia măsuri pentru a le permite cetăţenilor rezidenţi în alte state să voteze în alegerile naţionale. Mai mult, CEDO explică de ce statele au dreptul să nu se organizeze administrativ pentru asigurarea dreptului de vot cetăţenilor care rezidează în afara graniţelor.
Conform Curţii de la Strasbourg, “nici tratatele internaţionale şi regionale relevante, nici interpretarea lor de către organismele internaţionale competente nu oferă un temei pentru a concluziona că dreptul de vot al persoanelor ce sunt permanent sau temporar absente din ţara ai cărei sunt cetăţeni se extinde atât de mult încât să impună statului să organizeze exerciţiul acestuia în străinătate” (Hotărârea CEDO în Cauza Sitaropoulos şi Giakoumopoulos c. Greciei).
Curtea a dat astfel dreptate Greciei într-un caz în care aceasta a fost acuzată de doi cetăţeni eleni ce locuiau în Strasbourg, de faptul că le este încălcat dreptul de vot prin imposibilitatea să voteze la alegerile din Grecia în timp ce se aflau pe teritoriul Franţei.
Subliniez însă faptul că CEDO a explicat de ce o astfel de măsură, de a nu crea procedurile necesare exprimării votului în alegerile naţionale de către expaţi, nu contravine drepturilor şi libertăţilor fundamentale.
Mai întâi, “datorită presupoziţiei că cetăţenii non-rezidenţi sunt mai puţin preocupaţi în mod direct şi continuu de problemele de zi cu zi ale ţării şi, deci, le cunosc într-o mai mică măsură”. În al doilea rând, datorită faptului că „cetăţenii non-rezidenţi au o mai mică influenţă asupra selectării candidaţilor sau asupra formulării programelor acestora electorale”. În al treilea rând, datorită „conexiunii strânse între dreptul de a vota la alegerile parlamentare şi faptul de a fi afectat de actele corpurilor politice ce sunt astfel alese”. Şi în al patrulea rând, datorită “preocupării legitime pe care legislativul o poate avea pentru a limita influenţa cetăţenilor ce trăiesc în străinătate asupra unor probleme care, deşi considerate fundamentale, afectează în primul rând persoane ce trăiesc în ţară”.
Astfel a hotărât Curtea Europeană a Drepturilor Omului, o instanţă a cărei celeritate nu poate fi sub nicio formă pusă la îndoială. Iar dacă discursul politic poate fi bănuit de pasiune şi de subiectivitate, argumentele unei instanţe precum CEDO nu pot fi privite decât limpede, clar, simplu.