Stroe: Avem nevoie de o renumărare şi de o reorganizare generală a României

stroe pnl Stroe: Avem nevoie de o renumărare şi de o reorganizare generală a României poze

Salut hotărârea Curţii Constituţionale a României cu privire la amânarea deciziei asupra validităţii referendumului din 29 iulie, dar, mai ales, faptul că această decizie a fost luată pentru ca judecătorii să aibă timp suficient pentru a analiza datele României reale în comparaţie cu datele României din listele electorale.
Consider că seriozitatea problemei reprezentate de alcătuirea listelor electorale permanente necesită într-adevăr un răgaz suficient pentru a lua decizia corectă cu privire la validarea referendumului, aşa cum am arătat în cea mai recentă postare a mea. Dar, trebuie să adaug că avem nevoie în România de o renumărare şi o reorganizare generală, nu doar de adecvarea listelor electorale permanente cu situaţia reală.
În ceea ce priveşte adecvarea listelor, mă văd dator să reamintesc faptul că Guvernul a fost împiedicat, indirect, să facă operaţiunea de curăţare a listelor electorale din cauza scandalului extern uriaş pe care PDL l-a declanşat şi pe care ameninţa să-l continue dacă s-ar fi actualizat listele electorale. Nici nu vreau să îmi imaginez declaraţiile Monicăi Macovei de la Bruxelles, şi scandalul subsecvent, dacă, după impunerea cvorumului de către Curtea Constituţională, USL ar fi procedat la adecvarea listelor cu numărul real de cetăţeni români, diminuând astfel semnificativ numărul celor de pe listele electorale.
În momentul în care reprezentanţi ai USL au cerut actualizarea datelor de pe aceste liste, pedeliştii au cerut, chiar zgomotos, să fie păstrate listele de la alegerile locale, asta deşi ştiau şi ei foarte bine, ca şi reprezentanţii Puterii, că pe listele electorale se află şi persoane decedate.
De asemenea, trebuie să atrag atenţia asupra necesităţii modificării normelor care se aplică în procedura de radiere a persoanelor decedate din listele electorale. Înţeleg că această procedură se face şi acum conform art. 9 al HG 758/1993:

“Radierea constă în bararea poziţiei respective cu o linie orizontală şi se efectuează cu pastă sau cerneală albastră şi nu conduce la schimbarea numărului curent. La rubrica Menţiuni se va trece motivul radierii şi numărul actului constatator, astfel: decedat, certifcat nr…./1993”. (http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=14198).

Această lege a fost emisă într-o epocă în care tehnologia informaţiei nu reprezenta nici 5 la sută din ceea ce reprezintă astăzi, o epocă în care cel mai probabil listele erau încă scrise de mână. A impune în continuare radierea persoanelor prin ştergerea cu pastă albastră de pe o listă nominală, având consecinţă păstrarea numărului de ordine, este complet irealist şi în neconcordanţă cu dezvoltarea societăţii. Acest mecanism a permis perpetuarea pe liste a circa trei milioane de persoane decedate.
Aşa cum am arătat mai sus, nu doar adecvarea listei electorale permanente este necesară în România, ci şi o reorganizare generală. Cred că este momentul oportun să reafirm ceea ce am susţinut în nenumărate rânduri, şi anume necesitatea reorganizării administrativ-teritoriale prin alipirea mai multor comune, care să ducă la comunităţi între 5.000 şi 10.000 de locuitori.
Pentru mine este evident că situaţia actuală, care implică luarea în evidenţă de către primării a persoanelor decedate, a locuitorilor care au emigrat şi a tot felul de categorii de populaţie fictivă, este tolerată şi perpetuată de primari pentru a menţine anumite beneficii ale primăriilor, precum fonduri de la bugetul de stat, număr de posturi pentru angajări ş.a.m.d.. Imaginaţi-vă că avem comune care au şi mai puţin de 1000 de locuitori, pentru care sunt cheltuite fonduri administrative pentru primărie, şcoală, servicii publice şi tot ceea ce mai presupune existenţa unei administraţii locale. În schimb, dacă alipim mai multe comune pentru a forma una singură, am mări aria de contribuabili, am permite ca şcolile să deservească mai mulţi beneficiari şi să se dezvolte cum trebuie, având un corp profesoral mărit şi mai multe posibilităţi de dezvoltare a elevilor în aceeaşi unitate şcolară. În plus, chiar Uniunea Europeană recomandă ca numărul de locuitori al unui oraş să fie de 20.000, iar al unui municipiu de 25.000 pentru un acces mai uşor la fonduri de dezvoltare. Pe când, în Dolj, niciun municipiu nu mai are o populaţie mai mare de 25.000 de locuitori, în afara Craiovei, ca să nu mai vorbesc de oraşe. Locuitorii acestor localităţi, dacă ar redeveni comune, ar avea şi avantajul plăţii unor taxe şi impozite mai mici, în afara celui de a avea acces mai uşor la fonduri de dezvoltarea socio-economică a comunităţii lor.
Toate aceste lucruri trebuie făcute, toate sunt necesare pentru ca populaţia fictivă să nu mai apară pe listele electorale şi pentru ca Guvernul să poată lua cele mai bune decizii de guvernare, ştiind exact şi concret situaţia locală a populaţiei.
În concluzie, reprezentanţii PDL nu trebuie să fie supăraţi că nu vor fi numărate şi persoanele decedate şi persoanele care şi-au schimbat domiciliul dintr-o localitate în alta. Starea de normalitate, pentru adevărata reconstrucţie a României, o reprezintă tocmai clarificarea acestor statistici şi concordarea României reale cu România de pe liste, aşa cum reiese şi din decizia Curţii Constituţionale.

Deputat Ionuț STROE