România UE 2010: Doar 35 de localităţi cu canalizare conformă

Raportul de monitorizare dat publicităţii de Apele Române arată stadiul realizări investiţiilor în domeniul tratării apelor uzate şi a canalizării. 

“Conform Raportului de monitorizare a stadiului de realizare a lucrărilor pentru epurare apelor uzate urbane şi a reţelelor de canalizare, în  execuţie şi puse în funcţiune în primul semestru al anului 2010, realizat de Administraţia Naţională „Apele Române” pentru  aglomerări umane, până la sfârşitul lunii iunie 2010, comparativ cu situaţia de la sfârşitul anului 2009, se constată faptul că numărul şi gradul de racordare a locuitorilor echivalenţi  la aglomerările umane cu mai mult de 2000 de locuitori echivalenţi (l.e.) a crescut uşor, adică cu 1,52 %, în ceea ce priveşte nivelul de racordare la canalizări şi cu 0,23%, la staţii de epurare. Astfel, până la sfârşitul lunii iunie 2010, gradul de racordare a locuitorilor la sistemele de canalizare este de 53,58% (faţă de 52,06% cât era la sfârşitul anului 2009), iar gradul de racordare la staţiile de epurare a crescut uşor, fiind de 43,01% (faţă de 42,78% cât era la sfârşitul anului 2009).
Conform negocierilor României cu Uniunea Europeană în ceea ce priveşte implementarea Directivei Europene privind epurarea apelor uzate urbane, la sfârşitul anului 2010, gradul de racordare a locuitorilor echivalenţi, la nivel naţional, trebuie să fie de 61%, iar gradul de racordare la staţii de epurare, 51%. De exemplu, Bucureştiul are în prezent un grad de racordare de 94 % la reţeaua de canalizare, ţinta europeană fiind de 100% până la sfârşiul acestui an. În ceea ce priveşte staţia de epurare, până la sfârşitul anului, trebuie construită prima treaptă a staţiei de epurare a Bucureştiului.
În anul 2013, localităţile cu mai mult de 10.000 de l.e. trebuie să fie racordate în proporţie de 100%, iar în 2015, acelaşi tip de localităţi va trebui să fie racordat 100% la staţii de epurare, conform cerinţelor europene. Până în 2018, toate localităţile din România trebuie să fie racordate la staţii de epurare şi sisteme de canalizări în proporţie de 100%.
În perioada 2004 şi până la sfârşitul lunii iunie 2010,
Pentru aglomerări cu mai mult de 10.000 de l.e (adică oraşe mari şi mijlocii- mediul urban), 80,79% sunt racordaţi la reţelele de canalizare. Pentru aglomerări cu 2000-10000 l.e. (adică oraşe mici, comune şi sate- predominant mediul rural), 9,36 % sunt racordaţi la reţelele de canalizare. Braşov, Bucureşti, Cluj sunt judeţele cu gradele cele mai mari de racordare la reţelele de canalizare, respectiv de peste 70% la reţele de canalizare, pe când Giurgiu, Dâmboviţa, Teleorman, Arad sunt judeţele cu gradele cele mai mici de racordare, respectiv de sub 25% la reţele de canalizare.
La nivelul României, 21.191 km de reţele de canalizare sunt în execuţie din care, în prima jumătate a lui 2010, s-au executat 521 km de reţea de canalizare, din care doar 75 km finalizaţi, comparativ cu sfârşitul anului 2009, când au fost construiţi aproximativ 1000 km, din care doar 80 km erau funcţionali. Conform tratatului de aderare negociat de România cu UE, până în 2018, România trebuie să construiască 50.000 km.
La nivel naţional, există fizic 728 de reţele de canalizare, din care 558 sunt funcţionale, restul fiind în diferite stadii de execuţie, comparativ cu sfârşitul anului 2009, când existau fizic 658 reţele de canalizare, din care 516 erau funcţionale. Din acestea, doar în 35 din aglomerările urbane există reţele de canalizare conforme cerinţelor europene, mai exact, 18 sunt aglomerări cu mai mult de 10000 l.e. şi 17, aglomerări cu 2000 – 10000 l.e., după cum urmează:
- Bacău, Ştei, Beiuş, Mioveni, Bucureşti, Bistriţa, Victoria, Câmpia Turzii,  Haţeg, Galaţi,  Rovinari,  Piatra Neamţ, Roman, Plopeni, Sibiu, Suceava, Mediaş, Focşani (aglomerări cu mai mult de 10000 l.e.)
- Sebeş-Petreşti – judeţul Alba; Tamaşi, Gârleni, Filipeşti, Măgireşti, Caiuţi, Bereşti Bistriţa – judeţul Bacău; Ştefan cel Mare – judeţul Călăraşi, Bălan – judeţul Harghita,  Baia de Aramă – judeţul Mehedinţi, Horia şi Săvineşti – judeţul Neamţ, Turnu Roşu – judeţul Sibiu, Ipoteşti – judeţul Suceava, Gugeşti, Dumitreşti şi Tulnici – judeţul Vrancea) – aglomerări cu 2000 – 10000 l.e.
În perioada 2004 şi până la sfârşitul lunii iunie 2010,
Pentru aglomerări cu mai mult de 10.000 l.e. (adică oraşe mari şi mijlocii – mediul urban), gradul de racordare la staţii de epurare este de 66,22%. Pentru aglomerări cu 2000-10000 l.e. (adică oraşe mici, comune şi sate- predominant mediul rural), gradul de racordare la staţii de epurare este de 5,30 %. Judeţe ca Cluj, Sibiu, Iaşi au cele mai mari grade de racordare la staţiile de epurare, peste 60%, faţă de judeţe ca Brăila, Caraş Severin, Mehedinţi, care au gradele cele mai mici de racordare, adică sub 5%.
La nivel naţional, există fizic 384 staţii de epurare, comparativ cu sfârşitul anului 2009, când existau fizic 371 de staţii de epurare. Din totalul staţiilor de epurare existente la ora actuală, 31 (8,24%) au grade de racordare mai mari de 95%, respectiv:
- 21 sunt staţii de epurare aferente aglomerărilor cu mai mult de 10000 l.e.: Sebeş-Petreşti, Mioveni, Ştei, Beiuş,  Bistriţa, Victoria, Buzău, Cluj Napoca, Câmpia Turzii, Constanţa, Mangalia, Urziceni, Târgu Mureş, Roman, Sibiu, Satu Mare, Radăuţi, Câmpulung Moldovenesc, Siret, Plopeni, Negreşti –Oaş;
- 10 sunt staţii de epurare aferente aglomerărilor (2000-10000 l.e.). Chişineu –Criş, Tulgheş, Balc (Almaşu Mic, Almaşu Mare), Băile Tuşnad, Bălan, Turnu Roşu,  Vidra, Gugeşti, Căiuţi, Baia de Aramă.
Întrucât calitatea apei epurate în cele 31 de staţii nu este în totalitate conformă cerinţelor europene (existând pentru fiecare dintre acestea diferite programe de etapizare pentru conformare),  dintre cele 31 staţii de epurare cu nivel de racordare de peste 95% enumerate mai sus, până în prezent, doar 9 sunt conforme cerinţelor UE, mai exact 8 sunt aglomerări cu 2000-10000 l.e. (Sebeş-Petreşti, Chişineu – Criş, Caiuţi, Tulgheş, Baia de Aramă, Negreşti-Oaş, Siret,) şi o aglomerare cu mai mult de 10000 l.e. (Roman, în judeţul Neamţ), fiind de altfel singura aglomerare cu staţie de epurare cu treaptă terţiară.
Pentru perioada 2004 – 2018, valoarea totală a investiţiilor necesare pentru conformarea cu cerinţele directivelor europene privind apa potabilă şi apa uzată a fost estimată la 15,1 miliarde euro, din care fondurile alocate prin POS Mediu (finanţare din fonduri de Coeziune si co-finanţare naţională) şi Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (finanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională pentru Agricultură) reprezintă circa 17% din necesar. În perioada 2004 – prima jumătate a anului 2010, au fost realizate lucrări de investiţii pentru infrastructura de apă uzată în valoare de 4,09 miliarde de euro, din care 2,1 miliarde de euro, fonduri europene.
Conform Planului Naţional de Management a Bazinelor hidrografice raportat de România către UE (în data de 22 martie a.c.), costurile totale ale măsurilor (de bază şi suplimentare pentru implementarea tuturor directivelor europene privind calitatea apei) au fost estimate la circa 20,4 miliarde Euro, din care 97 % sunt costuri pentru realizarea  măsurilor de bază. Din totalul cheltuielilor de investiţii estimate pentru implementarea programului de măsuri (de bază şi suplimentare pentru implementarea tuturor directivelor europene, privind apa potabilă şi apa uzată), pentru 29% (cca. 6 miliarde Euro) nu au fost identificate până în prezent surse de finanţare”, precizează un comunicat remis de ABA Jiu.