Prioteasa la Muzeul de Artă: Cea mai reprezentativă clădire din Craiova a fost salvată

004 phixr Prioteasa la Muzeul de Artă: Cea mai reprezentativă clădire din Craiova a fost salvată poze

Președintele Consiliului Județean (CJ) Dolj, Ion Prioteasa, a susţinut, luni, o conferinţă de presă la Muzeul de Artă din Craiova, clădire de patrimoniu, consolidată și restaurată printr-un proiect finanţat din fonduri europene, în valoare de 26,8 milioane de lei.
Cu această ocazie, Ion Prioteasa, președintele CJ Dolj, a anunțat că administrația județeană şi-a majorat contribuția la cheltuieli cu aproape 1,5 milioane de lei, fără TVA, sumă necesară pentru efectuarea unor lucrări suplimentare de restaurare.
„La Muzeul de Artă avem un proiect european care se derulează din anul 2010. Această clădire extraordinară pentru tot ceea ce înseamnă sudul României, o minune a Craiovei, a fost construită de către cel mai bogat om din țară la vremea respectivă, Constantin Mihail, tatăl lui Jean Mihail. El a apelat la un arhitect celebru, Paul Gottereau, care a realizat acest palat cu stucatura parțial acoperită cu foiță de aur, cu scări din marmură de Carrara, cu candelabre din cristal de Murano, în sălile căruia se găsesc acum colecții de importanță națională și universală.
Practic, constructorul și-a făcut datoria și a încheiat lucrarea. Însă, atunci când a trebuit să ne ocupăm de câteva săli, respectiv de sălile Brâncuși 1, Brâncuși 2 și de Sala Italiană, care aveau pereții acoperiți cu panouri, şi s-a făcut decopertarea, ajungându-se la zid, s-a constatat că acesta era afectat de la cutremurul din 1977. În altă parte, plafonul a fost acoperit cu scânduri și, când le-am înlăturat, am descoperit o mândrețe de pictură.
Atunci am decis să luăm bani de la consiliul județean și să facem ceea ce este de făcut, pentru că banii de la Uniunea Europeană fuseseră cheltuiți. Astfel, CJ Dolj a alocat aproape 1,5 milioane de lei și ne găsim în momentul în care începem procedura prin care va fi desemnată societatea care va executa lucrările în continuare.
Noi am obținut prelungirea termenului pentru proiect până la sfârșitul anului, dar dorim ca aceia care vor face lucrarea să se ocupe cu toată forța și să termine până la Crăciun. Sperăm ca, la inaugurare, să avem aici, la Muzeul de Artă, personalități marcante ale României, reprezentanți ai ambasadelor, pentru o redeschidere fastuoasă.
Fiind vorba despre un monument istoric de categoria A, singurul lucru care a fost adăugat acestei clădiri a fost un lift pentru persoanele cu dizabilități, absolut obligatoriu, cu care vor putea fi transportate, eventual, din subsol și lucrările de sculptură mai grele, pentru a fi aduse la parter. Am făcut, bineînțeles, și un sistem antiefracție, unul de alertare și intervenție la incendiu și unul de supraveghere video. A fost o lucrare de durată, însă nu ne-am zgârcit deloc și, dacă am descoperit o problemă, nu am ascuns-o, ci am dorit s-o remediem, pentru a reda acest muzeu publicului așa cum a fost el inițial gândit de arhitectul Paul Gottereau“, a declarat președintele CJ Dolj, Ion Prioteasa.
Totodată, Ion Prioteasa, președintele CJ Dolj, a anunțat că, recent, a fost finalizat și proiectul tehnic pentru Centrul Internațional «Constantin Brâncuși», care urmează să fie construit în curtea Muzeului de Artă din Craiova, printr-o investiție estimată la aproximativ 6 milioane de euro, cu finanțare europeană.
„Cei care au întocmit acest proiect au depus o muncă titanică pentru a-l finaliza cât mai repede, astfel încât noi să putem să-l prezentăm de urgență la Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia și să obținem finanțarea mult dorită pentru această extindere a muzeului. Vorbim despre un culoar săpat la 7 metri adâncime, cu săli extraordinare, cu intrarea dinspre strada Romul, unde va fi amenajat un amfiteatru, și despre o prismă din sticlă, de 11 metri înălțime – practic, o altă minune a acestei zone.
Suntem foarte aproape să ajungem unde ne-am dorit, adică să vedem semnat acest contract de finanţare, de circa 6 milioane de euro. Atunci vom putea spune că am întregit acest capitol al Muzeului de Artă şi l-am îmbogăţit, l-am transformat într-un centru pe care să-l viziteze toată România.
Acest Centru Internaţional «Constantin Brâncuşi» este, într-un fel, complementar operelor existente la Târgu-Jiu. Nu ne aflăm în niciun fel de competiţie, ci, dimpotrivă, suntem într-o relaţie de prietenie şi dorim ca, la un moment dat, un traseu turistic să lege cele două oraşe, astfel încât să poată fi admirate toate aceste opere“, a subliniat președintele Consiliului Județean (CJ) Dolj, Ion Prioteasa.
La rândul său, vicepreşedintele CJ Dolj Cristinel Iovan a punctat că, prin proiectul de consolidare şi restaurare a Muzeului de Artă, s-a reușit salvarea unei clădiri emblematice pentru Craiova.
„Este o lucrare deosebit de valoroasă pentru craioveni, pentru județul Dolj și pentru români. Până la urmă, astăzi le arătăm craiovenilor cum cea mai reprezentativă clădire din orașul nostru a fost salvată și poate fi redată unui circuit cultural care cu siguranță că se va dezvolta în următorii ani, aici, la Craiova, și cu ajutorul acestui palat.
Sunt convins că, în momentul în care va fi redată publicului larg, foarte mulţi craioveni și turişti vor veni să viziteze această clădire şi o vor aprecia la justa ei valoare, atât ca imobil, cât şi pentru colecţiile pe care le adăposteşte Palatul Jean Mihail.
Constructorii cred că s-au descurcat foarte bine. Mai au câteva lucruri de rezolvat în lunile următoare, astfel încât, probabil spre sfârşitul anului, vom putea să facem o inaugurare fastuoasă a acestei clădiri şi să o includem într-un circuit turistic, aceasta şi prin intermediul invitaţilor care vor veni aici şi vor vorbi despre ceea ce s-a făcut la Craiova, despre ceea ce există în acest palat.
Provocările legate de execuția acestor lucrări au fost mari, însă subliniez încă o dată că, dacă nu se intervenea, riscam ca, în viitorul foarte apropiat, această clădire să nu mai existe, aşa cum s-ar fi întâmplat şi la Muzeul Olteniei. Acestea sunt simboluri ale Craiovei, ale României şi cred că merită făcut orice efort pentru a salva lucrurile care ne reprezintă.
După cum deja ne cunoașteți, nu putem să stăm liniștiți: finalizăm o clădire și ne pregătim să începem o a doua – un muzeu «Constantin Brâncuși», tot în incinta Palatului Jean Mihail. Va fi de lucru în anii următori, dar sunt convins că, atunci când cele două muzee vor fi funcționale, Craiova va câștiga foarte mult ca imagine şi din punct de vedere cultural. Fiecare dintre noi va putea spune: «Și eu sunt craiovean și reprezint un oraș deosebit, în care există Palatul Jean Mihail și Muzeul Constantin Brâncuși»“, a afirmat vicepreşedintele CJ Dolj Cristinel Iovan.
Directorul Muzeului de Artă din Craiova, Florin Rogneanu, a salutat decizia conducerii administraţiei judeţene de a construi un spaţiu expoziţional dedicat creației marelui sculptor Constantin Brâncuși.
„Să nu uităm că, în lume, nu mai există decât un muzeu «Constantin Brâncuși», cel de la Centrul «Georges Pompidou». Consiliul județean a gândit foarte bine: cea mai importantă colecție a operelor lui Brâncuși este în oraşul nostru. Nu degeaba spunea el că la Craiova s-a născut pentru a doua oară, căci aici s-a născut ca artist. Și lumea trebuie să știe acest lucru.
Vreau să mulțumesc consiliului județean pentru această inițiativă extraordinară, de nivel european și mondial, de a face la Craiova un muzeu care să-i poarte numele lui Constantin Brâncuși, pe una din temele sale majore, aceea a începutului lumii“, a declarat Florin Rogneanu, directorul Muzeului de Artă din Craiova.
Consiliul Județean Dolj a obținut finanțare pentru proiectul „Consolidare, restaurare Palatul Jean Mihail – Muzeul de Artă Craiova“ în cadrul Programului Operațional Regional 2007-2013, Axa prioritară 5 „Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului“, Domeniul major de intervenție 5.1 „Restaurarea și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum și crearea/modernizarea infrastructurilor conexe“.
La Muzeul de Artă din Craiova sunt expuse șase opere ale lui Constantin Brâncuși – „Cap de Copil”, „Orgoliu”, „Coapsa”, „Sărutul”, „Vitellius” și „Domnișoara Pogany” -, precum și șase obiecte care au aparținut marelui sculptor: aparat de fotografiat, creion, cutie, ecorșeu, scaun colțar și scrisoare.

BIROUL DE PRESĂ