Primăriile au lege de intrat în criză (faliment)

m blaga Primăriile au lege de intrat în criză (faliment) poze

Edilii primesc dreptul la “declaraţia de insolvenţă”. Criza va putea fi declarată oficial la nivelul fiecărei localităţi din ţară. Localităţile norocoase, care nu intră direct în insolvenţă 

Guvernul a adoptat ieri un proiect de lege cu dedicaţie “privind redresarea economică – financiară a unităţilor administrativ-teritoriale aflate în criză financiară sau în insolvenţă”, semn că nu e vorba de un fenomen izolat, ci de un val de primării intrate în incapacitate de plată la nivel naţional.

Ministrul de Interne, Vasile Blaga, a prezentat ieri proiectul de lege, la finalul şedinţei de Guvern, precizând că Executivul a cerut Parlamentului dezbaterea acestui proiect de lege în regim de urgenţă, textul actului normativ fiind produsul unui grup interministerial format din reprezentanţi ai ministerelor Administraţiei şi Internelor, Justiţiei, Finanţelor şi al consultărilor cu Consiliul Superior al Magistraturii, Curtea de Conturi şi cu structurile asociative ale aleşilor locali.

Prezumţia de criză şi prezumţia de insolvenţă

Proiectul de lege adoptat de Guvern, introduce un termeni noi în limbajul edililor din ţară: prezumţia de criză şi prezumţia de insolvenţă. Astfel, potrivit unui comunicat al Guvernului, “criza financiară este prezumată în următoarele situaţii: neachitarea obligaţiilor de plată lichide şi exigibile mai vechi de 90 de zile, care depăşesc 15% din bugetul anual al unităţii administrativ-teritoriale respective, cu excepţia celor aflate în litigiu, precum şi în situaţia neachitării drepturilor salariale prevăzute în bugetul local de venituri şi cheltuieli, sau în bugetele instituţiilor sau serviciilor publice de interes local sau judeţean, pe o perioadă de 90 de zile”. În schimb, insolvenţa unităţii administrativ teritoriale sau a instituţiei este prezumată în următoarele situaţii: neachitarea obligaţiilor de plată lichide şi exigibile mai vechi de 120 de zile, care depăşesc 50% din bugetul local anual al unităţii administrativ-teritoriale – fără a fi luate în consideraţie cele care sunt în litigiu comercial – , precum şi neachitarea drepturilor salariale pe o perioadă mai mare de 120 de zile de la data scadenţei.

Ghid guvernamental: Cum să ieşi din criză în cinci paşi simpli

Potrivit proiectului de lege, procedura stabilită în situaţia de criză financiară prevede cinci etape: 1 – Ordonatorul principal de credite, care este primarul sau preşedintele Consiliului Judeţean,  convoacă Consiliul local –  autoritatea deliberativă – şi sesizează imediat Direcţia Finanţelor Publice Judeţeană sau a municipiului Bucureşti, după caz, în 5 zile lucrătoare de la constatarea crizei. 2 – Consiliul local sau judeţean adoptă o hotărâre privind existenţa crizei financiare şi mandatează ordonatorul principal de credite să elaboreze un program, un proiect de plan de redresare. 3 -Ordonatorul principal de credite solicită, de asemenea, înregistrarea hotărârii în Registrul local pentru situaţii de criză financiară al unităţii administrativ-teritoriale respective. 4 – Prefectul constituie un comitet pentru situaţii de criză, din care fac parte reprezentanţi ai autorităţii publice locale respective, ai finanţelor publice şi ai structurilor asociative. 5 – În termen de 30 de zile de la adoptarea hotărârii de constatare a situaţiei de criză financiară, acest comitet va trimite un plan de redresare care,  obligatoriu, va cuprinde prezentarea la zi a situaţiei economice financiare, măsurile care să asigure prestarea serviciilor publice esenţiale şi care vor fi stabilite prin hotărâri de Guvern.

Interdicţie de criză: blocaj la angajări

Potrivit reprezentanţilor Guvernului, pe perioada aplicării planului de redresare, proiectul de lege prevede o serie de interdicţii, respectiv interzicerea luării unor măsuri care să conducă la creşterea obligaţiilor financiare, precum înfiinţarea de noi servicii şi instituţii publice şi angajarea de personal. În plus, vor fi avute în vedere măsuri de îmbunătăţirea managementului, de creşterea gradului de colectare a veniturilor proprii şi măsuri de reducere a cheltuielilor, precum şi restructurarea conducerii şi a aparatului propriu al unităţii administrativ-teritoriale respective. Dacă pentru diagnosticul crizei e nevoie de doar 90 de zile, pentru declararea “vindecării” sunt necesare cel puţin 180 de zile. “Dacă pentru o perioadă de 180 de zile nu se mai evidenţiază cauzele care au dus la intrarea în criză financiară, se constată încetarea crizei. În această situaţie, comitetul constituit la ordinul prefectului sesizează, printr-o hotărâre, acest lucru”, precizează comunicatul Guvernului. Vasile Blaga a precizat că, pe toată perioada procedurilor, ordonatorul principal de credite are obligaţia de a furniza “serviciile publice esenţiale către populaţie”.

Primarii, ameninţaţi cu suspendarea de faliment

Proiectul de lege prevede că, în cazul unităţilor administratic teritoriale, procedura de insolvenţă poate fi deschisă de orice creditor sau grup de creditori, de primar sau de preşedintele Consiliului Judeţean, la deschiderea procedurii de insolvenţă urmâmnd să se suspende toate acţiunile judiciare. „Protejăm unitatea administrativ-teritorială, se suspendă toate acţiunile judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creanţelor asupra unităţii administrativ-teritoriale. Toţi cei care au de primit bani de la unitatea administrativ-teritorială respectivă se constituie într-un grup al creditorilor. Administratorul judiciar, împreună cu ordonatorul principal de credite, pregăteşte un plan de redresare care  va fi aprobat de către tribunal. Planul de redresare este preavizat de către comitetul creditorilor”, a declarat Blaga. Acesta a mai precizat că primarul sau preşedintele CJ poate fi suspendat din funcţie, la propunerea administratorului judiciar, în cazul nerespectării planului de insolvenţă.