Pasajele primăriei Craiova, “săpate” arheologic. O biserică, un cimitir şi un tezaur dacic pe lista scurtă a muzeografilor

combo fifor pasaj Pasajele primăriei Craiova, săpate arheologic. O biserică, un cimitir şi un tezaur dacic pe lista scurtă a muzeografilor poze

Proiectele de infrastructură municipale primesc un ghiont amical de la Muzeul Olteniei. Directorul Mihai Fifor atrage atenţia asupra vestigiilor ce trebuie protejate.

Şeful Muzeului Olteniei a atras atenţia edililor craioveni aflaţi în pragul demarării a trei proiecte majore de infrastructură cu privire la responsabilitatea ce le revine în asigurarea supravegherii arheologice pe toată perioada lucrărilor.Mihai Fifor a anunţat de altfel că, odată cu venirea primăverii, reîncepe “războiul” cu autorităţile locale şi constructorii. “Odată cu venirea primăverii începe şi sezonul construcţiilor şi al investiţiilor, iar pentru noi ca instituţie ce lucrează în domeniul conservării şi protejării patrimoniul cultural naţional înseamnă o perioadă în care vom începe din nou „războiul” cu cei care fac investiţii pe raza Craiovei şi a Doljului, dar uită că au obligaţie stabilită foarte clar prin lege de a proteja acest patrimoniu. Ori de câte ori începe o astfel de investiţie într-o zonă protejată sau într-o arie de protecţie a unui monument istoric, legislaţia impune ca acela care va face această investiţie să aibă descărcare de sarcină arheologică sau măcar ca lucrarea să fie supravegheată arheologic. Spun acest lucru pentru că în Craiova o să înceapă în perioada imediat următoare lucrările la trei obiective de interes pentru cetăţeni: pasajul suprateran şi cel subteran, dar şi reabilitarea centrului istoric toate acestea trebuie să ţină cont de legislaţia în domeniu. Noi am mai avut discuţii cu Primăria Municipiului Craiova şi până în prezent am reuşit să ne înţelegem. Toate acestea o să fie lucrări ce presupun săpături şi este nevoie de supraveghere arheologică pe toată durata lucrărilor”, a declarat Fifor, la conferinţa de presă de astăzi.

Acesta a fost completat imediat de arheologul Florin Ridiche, care a creionat lista scurtă a obiectivelor cu potenţial arheologic pe care trebuie să le aibă în vedere edilii craioveni înainte de a da drumul construcţiei celor două pasaje şi reabilitării centrului istoric – de la un potenţial tezaur dacic sub pasajul din Valea Vlăicii, până la o fostă biserică îngropată cu tot cu cimitirul aferent în zona viitorului pasaj de la Universitate. La pasajul subteran de la Universitate trebuie reţinut un lucru clădirea Universităţii este pe lista monumentelor istorice cu numele de Palatul Justiţiei şi este marcat în categoria A, de importanţă naţională. Trebuie făcută aici o cercetare arheologică preventivă sau o supraveghere arheologică pentru că pe locul unde se află acum Universitatea, în secolul XIX s-a aflat biserica cu hramul Sfântul Nicolae, biserică cu rang episcopal. În 1997 chiar în faţa Universităţii în cadrul unor lucrări de schimbare a unor ţevi de gaze a fost descoperit un mormânt foarte important cel al Pepicăi Aman, mama lui Theodor Aman. Trebuie ştiut că în jurul Universităţii se află cimitirul fostei biserici şi este obligatoriu ca în acest loc să se facă cercetări arheologice preventive. Legislaţia este clară în acest sens. La fel se întâmplă şi în cazul centrului istoric precum şi la viitorul pasaj suprateran din Valea Vlăicii, unde, cu ceva timp în urmă, a fost descoperit un tezaur monetar dacic. Presupunem şi în jur existenţa unei aşezări dacice”, a spus Ridiche.

Trebuie amintiti că un conflict pe aceeaşi temă s-a produs între primăria Craiova şi arheologii de la Muzeul Olteniei şi în 2006, la debutul lucrărilor de reabilitare a Pieţei Prefecturii, disensiunile fiind aplanate însă în momentul în care municipalitatea craioveană a semnat un contract de supraveghere arheologică chiar cu instituţia condusă de Fifor.