MJM: În ciuda opoziției Președinției române a Consiliului, am inclus accesul direct al autorităţilor la fonduri UE şi priorităţile României în politica europeană de transport

Primul pas către accesul direct al autorităţilor regionale la fonduri europene, plus trei tronsoane de cale ferată şi unul rutier incluse între priorităţile noii politicii de transport europene.

 

În calitate de raportor al Parlamentului European am încheiat cu succes un acord parțial cu președinția română a Consiliului UE în dosarul Mecanismul de Conectare a Europei (CEF)- viitoarea politică de transport europeană.

 

În ciuda opoziției Președinției române a Consiliului, am reușit includerea tronsoanelor de cale ferată Timișoara-Moravița, Craiova-Calafat, București-Giurgiu precum și a drumului Focșani-Albița în lista de priorități europene.

 

Un alt rezultat excepţional este faptul că am reuşit să facem primul pas către accesul direct al autorităţilor regionale (consiliile judeţene) la fonduri europene, fără să mai fie nevoie de aprobarea statului membru pentru acest lucru.

 

În acordul încheiat joi, 7 martie, după 10 ore de negocieri, este menţionat faptul că Parlamentul European susţine creşterea în următorul exerciţiu financiar (2021-2027) a bugetului pentru transport cu peste 6 miliarde de euro. De asemenea, a fost menţinută prevederea ca fondurile disponibile din finanţarea pentru mobilitatea militară (circa 6,5 miliarde de euro) să poată fi folosite pentru transportul civil.

 

Creșterea bugetului ar fi putut fi și mai mare, dar Președinția română a eliminat din negocieri transferul de fonduri de coeziune către politica de transport. Președinția României a încălcat astfel Tratatul european, pentru că politica de transport se decide în co-decizie, iar Parlamentul a decis, prin vot, ca acest punct să fie negociat. Acționând în acest fel, președinția română a Consiliului nu a apărat interesele României.

 

Potrivit acordului cu Consiliul vor fi alocate fonduri, și după anul 2020, pentru modernizarea și extinderea proiectelor de infrastructură în domeniul transporturilor, energiei și rețelelor de telecomunicații. Cetățenii vor simți beneficiile programului “Mecanismul de Conectare a Europei” după finalizarea coridorului TEN-T, care va oferi o mai bună conectivitate și accesibilitate. După 2020, 60% din resursele bugetare TENT vor vizeaza completarea rețelelor, 40% modernizarea acestora. Am reușit să punem accentul pe conexiunile transfrontaliere și pe legăturile lipsă, ținând cont și de obiectivele climatice. CEF sprijină și implementarea sistemelor europene de gestionare a traficului pentru toate modurile de trafic, în special pentru transportul aerian și căile ferate. O altă prioritate a programului este tranziția către o mobilitate inteligentă, durabilă, incluzivă și sigură. Cât privește ratele de cofinanțare: 50% pentru proiectele transfrontaliere și 70% pentru regiunile ultraperiferice.

 

România va putea beneficia de aceste fonduri suplimentare cu o singură condiţie: să aibă un guvern care să știe și să vrea să folosească fondurile europene nerambursabile, singurele care  pot scoate din această criză prelungită infrastructura rutieră şi feroviară.

 

Lansez încă o dată un apel public către Ministrul Transporturilor şi către premierul Viorica Dăncilă să revină asupra deciziei de a finanţa proiectele din infrastructură prin parteneriate public-private şi să utilizeze cu preponderență fondurilor europene nerambursabile.

 

 

Informaţii suplimentare

 

Mecanismul de Conectare a Europei este unul dintre principalele instrumente de finanţare ale Uniunii Europene, prin care se urmăreşte stimularea creşterii economice, a competitivităţii şi crearea de locuri de muncă. Finanţarea prin Mecanismul de Conectare a Euåropei vizează trei sectoare de activitate: transport, energie şi reţelele digitale. Propunerea de finanţare avansată de Comisia Europeană la 6 iunie 2018 fost următoarea: CEF integral – 42,3 miliarde euro, dintre care pentru sectorul transporturilor -30,6 miliarde euro, pentru sectorul energie -8,7 miliarde euro şi pentru sectorul digital 3 miliarde euro. Marian-Jean Marinescu, deputat în Parlamentul European, președintele Grupului de Lucru al Grupului PPE privind bugetul și politicile structurale, este raportorul Parlamentului European în acest dosar.

 

 

Marian- Jean Marinescu

Europarlamentar PNL

Vice-președinte al Grupului Partidului Popular European