IPJ Dolj: CAMPANIA “16 ZILE DE ACTIVISM ÎMPOTRIVA VIOLENŢEI ASUPRA FEMEII”

P1140951 IPJ Dolj: CAMPANIA  16 ZILE DE ACTIVISM ÎMPOTRIVA VIOLENŢEI ASUPRA FEMEII poze

 

          Campania internaţională “16 Zile de Activism împotriva Violenţei asupra Femeii” se desfăşoară în România în perioada 25 noiembrie – 10 decembrie 2014, fiind marcată prin evenimente publice pe tema violenţei asupra femeii şi a protejării drepturilor omului în general.

          Perioada aleasă pentru desfăşurarea campaniei se încadrează între două zile cu semnificaţie: 25 noiembrie – Ziua Internaţională împotriva Violenţei asupra Femeilor şi 10 decembrie – Ziua Internaţională a Drepturilor Omului.

 

Ieri, 3 decembrie a.c. la Şcoala Postliceală Sanitară Christiana din municipiul Craiova, poliţiştii Compartimentului de Analiză şi Prevenire a Criminalităţii au organizat, împreună cu psihologi din cadrul organizaţiei neguvernamentale Casei de Cultură a Sindicatelor Craiova, o activitate de prevenire a violenţei intrafamiliale în cadrul căreia tinerele au primit recomandări cu privire la importanţa stabilirii unor reguli şi limite de toleranţă încă de la începutul unei relaţii, astfel încât aceasta să fie una sănătoasă, lipsită de forme de violenţă.

          Grupul ţintă a fost ales pe considerentul că la această vârstă tinerele pot şi trebuie să înveţe să-şi aleagă parteneri cu care să construiască relaţii lipsite de orice formă de violenţă şi să le gestioneze în mod corect pe principiul egalităţii partenerilor.

Acestea au fost  informate cu privire la faptul că violenţa în cuplu poate  începe gradual, manifestându-se iniţial sub forma violenţei sociale ( izolarea de familie, prieteni, interzicerea frecventării cursurilor şcolare), violenţei spirituale ( interzicerea sau limitarea  satisfacerii necesitatilor moral-spirituale), violenţei economice (interzicerea activitatii profesionale şi obţinerii de venituri proprii în scopul creării dependenţei faţă de agresor), violenţei sexuale, violenţei psihologice sau a violenţei verbale şi  poate ajunge la cea mai gravă formă -violenţa fizică.

          De asemenea, tinerelor le-au fost făcute recomandări privind modalităţile de respingere a unor comportamente agresive ale partenerului, atrăgându-li-se atenţia cu privire la faptul că manifestările agresive se vor repeta întotdeauna, iar agresorul va aduce victima în situaţia de a se devaloriza permanent si de a se considera vinovată pentru ceea ce i se întâmplă. 

Totodată, poliţiştii au informat tinerele prezente cu privire la prevederile legislative care vin în sprijinul victimelor violenţei domestice.

Repere legislative pentru protecţia femeilor în cazurile de violenţă în familie:

          Codul Penal tratează în mod expres violenţa în familie, în art.199, unde se arată că pedeapsa aplicată pentru un agresor, în cazul în care victima infracţiunii de omor, lovire sau vătămare corporală este un membru de familie, se majorează cu o pătrime faţă de pedepsele aplicate în mod obişnuit, pentru acele  infracţiuni.

          În Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie, modificată şi completată, se arată ce se înţelege prin membru de familie:

a) ascendenţii şi descendenţii, fraţii şi surorile, copiii acestora, precum şi persoanele devenite prin adopţie, potrivit legii, astfel de rude;
b) soţul/soţia şi/sau fostul soţ/fosta soţie;
c) persoanele care au stabilit relaţii asemănătoare acelora dintre soţi sau dintre părinţi şi copii, în cazul în care convieţuiesc;
d) tutorele sau altă persoană care exercită în fapt sau în drept drepturile faţă de persoana copilului;
e) reprezentantul legal sau altă persoană care îngrijeşte persoana cu boală psihică, dizabilitate intelectuală sau handicap fizic, cu excepţia celor care îndeplinesc aceste atribuţii în exercitarea sarcinilor profesionale.

Ordinul de protecţie

Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie, modificată şi completată explică la art.26 alin.1 ordinul de protecţie:

“Persoana a cărei viaţă, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violenţă din partea unui membru al familiei poate solicita instanţei ca, în scopul înlăturării stării de pericol, să emită un ordin de protecţie, prin care să se dispună, cu caracter provizoriu, una sau mai multe dintre următoarele măsuri – obligaţii sau interdicţii:

a) Evacuarea temporară a agresorului din locuinţa familiei, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate;

b) Reintegrarea victimei şi, după caz, a copiilor, în locuinţa familiei;

c) Limitarea dreptului de folosinţă al agresorului numai asupra unei părţi a locuinţei comune atunci când aceasta poate fi astfel partajată încât agresorul să nu vină în contact cu victima;

d) Obligarea agresorului la păstrarea unei distanţe minime determinate faţă de victimă, faţă de copiii acesteia sau faţă de alte rude ale acesteia ori faţă de reşedinţa, locul de muncă sau unitatea de învăţământ a persoanei protejate;

Întrucât legea nu stabileşte o anumită distanţă, aceasta urmează să fie indicată expres de către instanţă în ordinul de protecţie.

e) Interdicţia pentru agresor de a se deplasa în anumite localităţi sau zone determinate pe care persoana protejată le frecventează ori le vizitează periodic;

f) Interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenţă sau în orice alt mod cu victima;

g) Obligarea agresorului de a preda poliţiei armele deţinute;

h) Încredinţarea copiilor minori sau stabilirea reşedinţei acestora.”

Conform alin. (2) Prin aceeaşi hotărâre, instanţa poate dispune şi suportarea de către agresor a chiriei şi/sau a întreţinerii pentru locuinţa temporară unde victima, copiii minori sau alţi membri de familie locuiesc sau urmează să locuiască din cauza imposibilităţii de a rămâne în locuinţa familială.