În cadrul Comitetului de Bazin Jiu-Dunăre ABA Jiu a dezbătut planul de management bazinal

20150320 101901 În cadrul Comitetului de Bazin Jiu Dunăre ABA Jiu a dezbătut planul de management bazinal poze

În cadrul Comitetului de Bazin Jiu-Dunăre ABA Jiu a dezbătul planul de management bazinal

În cadrul ședinței Comitetului de Bazin Jiu-Dunăre ce s-a desfășurat azi, 20 martie 2015, la sediul Administrației Bazinale de Apă Jiu a fost dezbătut “Draft-ul Planului de Management al Bazinului Hidrografic Jiu – ciclul al doilea 2016-2021 și prezentate Mijloacele abordate in procesul de consultare a publicului”.

 

Administrația Bazinală de Apă Jiu a elaborat proiectul celui de-al doilea Plan de Management al Bazinului Hidrografic, pentru perioada de planificare 2016 – 2021.

 

Planul de Management al Bazinului Hidrografic reprezintă instrumentul principal de implementare al Directivei Cadru Apă 60/2000/EC, ce are ca principale obiective prevenirea deteriorării, atingerea și menținerea “stării bune” a apelor, protecția uniformă a apelor de suprafață și subterane, precum și promovarea utilizării durabile a apei.

 

O etapă importantă în vederea finalizării celui de-al doilea Plan Național de Management o reprezintă procesul de consultare și participare a factorilor interesați și a publicului larg, proces ce răspunde cerințelor art.14 din Directiva Cadru Apă 60/2000 a Uniunii Europene care specifică: ”Statele membre trebuie să încurajeze toate părțile interesate în implementarea Directivei și în elaborarea Planurilor de Management Bazinale”.

 

Drept urmare,  la nivelul Administrației Bazinale de Apă Jiu se vor organiza întâlniri cu factorii interesați, până în luna iunie 2015, pentru fiecare problematică, categorie de utilizatori (aglomerări umane, industrie, agricultură, hidroenergie, transporturi, etc.) în scopul consultării acestora pe probleme specifice. Totodată, vor fi discutate măsurile pentru reducerea poluării apelor cu substanțe organice, nutrienți și substanțe periculoase, precum şi măsurile pentru atenuarea alterărilor hidromorfologice, pe care factorii interesați menționați trebuie să le implementeze în următorii 6 ani.

 

În cadrul dezbaterilor publice, fiecare participant are posibilitatea să-și exprime punctul de vedere și să contribuie cu propuneri pertinente la îmbunătățirea acestui document.

 

În acest sens, documentul cu toate anexele aferente a fost publicatpe website-ul Administrației Naționale ”Apele Române” (http://www.rowater.ro/Continut%20Site/Documente.aspx) în vederea accesului la informații, pe o perioadă de 6 luni (până la 22 iunie 2015), a tuturor factorilor interesați în gospodărirea resurselor de apă (autorități locale și județene, instituții publice locale și județene, instituții descentralizate, ONG-uri, utilizatorii de apă etc.), precum și a publicului larg.

 

<<Procesul de integrare a managementului resurselor de apă din districtul bazinului hidrografic al Dunării cu alte politici, este promovat de către Declaraţia Dunării din 2010 şi de documentele Uniunii Europene pentru salvgardarea resurselor de apă ale Europei (Blueprint – 2012). Aceste documente sunt avute în vedere şi de România, în calitate de stat semnatar al Convenţiei privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea (Convenţia pentru protecţia fluviului Dunărea) şi ca stat membru al Uniunii Europene.

Managementul resurselor de apă necesită o abordare integrată a prevederilor Directivei Cadru Apă 2000/60/CE cu cele ale altor directive europene în domeniul apelor, precum şi cu alte politici şi strategii relevante ale anumitor sectoare, respectiv Directiva 2007/60/CE privind evaluarea şi gestionarea riscului la inundaţii, Directiva Cadru Strategia pentru Mediul Marin 2008/56/CE, sectorul hidroenergetic, protecţia naturii, schimbările climatice, etc.

Adoptarea în 2000 a Directivei Cadru privind apa (DCA) a reprezentat o iniţiativă de importanţă majoră. Aceasta a introdus o nouă abordare legislativă în domeniul gestionării şi protecţiei resurselor de apă, abordare care are la bază formaţiuni hidrologice, geografice şi hidrogeologice naturale, respectiv bazinele hidrografice. Noua abordare necesită coordonarea diferitelor politici ale Uniunii Europene şi stabileşte un calendar precis de acţiuni, care fixează 3 cicluri de planificare ca termen-limită pentru obţinerea unei stări bune pentru toate apele, instrumentul de implementare fiind planul de management pe bazine hidrografice.

În cadrul celui de-al doilea Plan de management vor fi stabilite măsuri pentru fiecare categorie de probleme importante de gospodărirea apelor, pe baza progreselor înregistrate în implementarea măsurilor prevăzute în primul Plan de management, a rezultatelor privind caracterizarea bazinelor/spaţiilor hidrografice, impactului activităţilor umane şi analizei economice a utilizării apei, atât pentru apele de suprafaţă, cât şi pentru cele subterane, la nivelul anului 2013. Cel de-al doilea plan de management va include  în continuarea primului plan de management, măsuri de bază şi suplimentare care se implementează până în anul 2021 şi vor fi stabilite, dacă este cazul, şi măsuri pentru următorul ciclu de planificare pentru anul 2027, în vederea atingerii obiectivelor de mediu ale corpurilor de apă.

Poluarea cu nutrienţi, substanţe organice şi substanţe periculoase a apelor de suprafaţă sunt în principal cauzate de emisiile de la aglomerări umane, activităţile industriale şi agricole. Implementarea măsurilor de reducere a emisiilor de poluanţi au drept scop reducerea poluării, acest aspect fiind luat în considerare la elaborarea primului Plan de management. Raportul interimar privind programele de măsuri stă la baza elaborării programului de măsuri pentru cel de-al doilea Plan de management. În plus, alterările hidromorfologice pot determina neatingerea stării ecologice sau potenţialului ecologic bun pentru corpurile de apă, fapt indicat în primul plan de management şi care va fi abordat în continuare.

Poluarea cu substanţe organice este cauzată în principal de emisiile directe sau indirecte de ape uzate insuficient epurate sau neepurate de la aglomerări umane, din surse industriale sau agricole, şi produce schimbări semnificative în balanţa oxigenului în apele de suprafaţă şi în consecinţă are impact asupra compoziţiei speciilor/populaţiilor acvatice şi respectiv, asupra stării ecologice a apelor.

În ceea ce priveşte tipul de epurare, epurarea avansată a apelor uzate este specifică aglomerărilor cu mai mult de 10.000 locuitori echivalenţi, iar epurarea secundară (treaptă biologică) este o regulă generală pentru aglomerările mai mici de 10.000 locuitori echivalenţi. De asemenea, pentru aglomerările cu mai puţin de 2.000 locuitori echivalenţi, care sunt localizate în zone de deal sau zone de munte, condiţiile geo-morfologice şi climatice necesită soluţii specifice şi individuale (staţii de epurare mici, epurarea naturală în lagune sau alte metode de epurare neconvenţionale).

La nivelul anului 2014, în bazinul hidrografic Jiu exista un număr de 104 aglomerări umane mai mari de 2000 locuitori echivalenţi, din care 56 sunt dotate cu sisteme de colectare şi 19 cu staţii de epurare. Gradul total de racordare la canalizare al locuitorilor echivalenţi este de 66,04 %, iar gradul de racordare la staţiile de epurare de 53,23%. In ceea ce priveşte aglomerări le umane mai mici de 2000 l.e.  20 dintre acestea sunt dotate cu sisteme de colectare în sistem centralizat şi 14 cu staţii de epurare.

La nivelul bazinului hidrografic Jiu din cele 69 surse punctiforme industriale şi agricole semnificative, 31 au instalaţii care intră sub incidenţa Directivei IED.

Având în vedere impactul presiunilor semnificative actuale şi a celor viitoare şi măsurile necesar a fi implementate până în anul 2021, în bazinul hidrografic Jiu, din totalul de 171 corpuri de apă de suprafaţă (inclusiv fl. Dunarea din arealul ABA Jiu), au fost identificate un număr de 14 corpuri, respectiv 8,33 %, având risc de neatingere a obiectivelor de mediu datorită poluării cu substanţe organice.

Până în anul 2018 toate aglomerările mai mari de 2.000 locuitori echivalenţi trebuie să fie dotate cu sisteme de colectare şi staţii de epurare a apelor uzate (secundare şi terţiare), iar aglomerările mai mici de 2.000 locuitori echivalenţi trebuie să realizeze o epurare corespunzătoare în sisteme centralizate şi/sau sisteme individuale de epurare.

O problemă importantă de gospodărirea apelor este poluarea cu nutrienţi, în special cuazotşifosfor. Nutrienţii în exces conduc la eutrofizarea apelor, ceea ce determină schimbarea compoziţiei şi scăderea biodiversității speciilor, precum şi reducerea posibilităţii de utilizare a resurselor de apă în scop potabil, recreaţional, etc. Ca şi în cazul substanţelor organice, emisiile de nutrienţi provin atât din surse punctiforme (ape uzate urbane, industriale şi agricole neepurate sau insuficient epurate), cât şi din surse difuze (în special, cele agricole: creşterea animalelor, utilizarea fertilizanţilor, etc.).

Din evaluările efectuate a rezultat că un corp de apă de suprafaţă din cadrul  bazinului hidrografic Jiu prezintă riscul de neatingere al obiectivelor de mediu prevăzute de Directiva Cadru Apă (DCA) datorită  alterărilor hidromorfologice, reprezentând 0,59 % din totalul corpurilor de apă.

La nivelul bazinului hidrografic Jiu au fost inventariate mai multe categorii de lucrări care pot fi considerate presiuni semnificative pe baza unor criterii specifice, respectiv: acumulări, derivaţii, regularizări, îndiguiri şi apărări de maluri, pentru satisfacerea diverselor folosinţe cum ar fi asigurarea cerinţei de apă, regularizarea debitelor naturale, apărarea împotriva efectelor distructive ale apelor, producerea de energie electrică.>>