Filarmonica Oltenia: Concert simfonic, vineri, 23 noiembrie

ungureanutuguibalan Filarmonica Oltenia: Concert simfonic, vineri, 23 noiembrie poze
Festivalul Internaţional „Craiova Muzicală”, ediţia a XXXIX-a (9 noiembrie – 3 decembrie 2012). VINERI, 23 NOIEMBRIE 2012, ORA 19:00

Îşi dă concursul
ORCHESTRA SIMFONICĂ
A FILARMONICII “OLTENIA”

DIRIJOR
OVIDIU BĂLAN

SOLIŞTI
DIANA ŢUGUI
soprană

MIHAI UNGUREANU
pian

În program:
Viorel Munteanu: „Triptic psaltic” pentru soprană şi orchestră de coarde
(primă audiţie)

Serghei Rahmaninov: Concertul nr. 2 în Do minor pentru pian şi orchestră,
op. 18

Piotr Ilici Ceaikovski: Simfonia a IV-a în Fa minor, op. 36

* Preţul biletului: 20 lei; 10 lei (elevi, studenţi, pensionari);
concert inclus în abonamentul trimestrial al Filarmonicii “Oltenia”
Dirijorul OVIDIU BĂLAN

Apreciat ca fiind unul dintre cei mai importanţi dirijori est-europeni, Ovidiu Bălan deţine, din anul 1968, funcţiile de director general (din 2007, director onorific) şi prim-dirijor al Filarmonicii “Mihail Jora” din Bacău. De asemenea, din anul 1995 este dirijor principal al Orchestrei simfonice a Filarmonicii “Paul Constantinescu” din Ploieşti, iar din 1996 – director artistic al Orchestrei simfonice “Domenico Cimarosa” din Aversa (Italia).
Născut în anul 1942, şi-a finalizat studiile de specialitate în anul 1968, la Conservatorul “Ciprian Porumbescu” din Bucureşti (ale cărui cursuri le-a absolvit cu înalta distincţie “Summa cum Laude”). Doi ani mai târziu, a urmat cursuri aprofundate cu Jean Fournet şi Marius Constant la Hilversum (Olanda), iar în 1971 a participat la cursurile coordonate de Fernand Quattrochi, în cadrul Academiei de Muzică din Nisa (Franţa).
În anul 1973, Ovidiu Bălan a fost invitat în S. U. A. să se perfecţioneze în domeniul dirijatului sub îndrumarea reputaţilor maeştri ai baghetei: Eugene Ormandy (Philadelphia Symphony Orchestra), Sir George Solti (Chicago Symphony), Zubin Mehta (Los Angeles Symphony Orchestra), Aldo Ceccato (Detroit Symphony), Lorin Maazel (Cleveland Symphony), Pierre Boulez (New York Symphony) şi Seiji Ozawa (Boston Symphony).
Pentru performanţele artistice deosebite, Ovidiu Bălan a fost recompensat, în anul 1975, cu Premiul “Asociaţiei de Teatru şi Muzică” (Bucureşti), iar în anul 1979 a obţinut Premiul “Uniunii criticilor de artă” pentru interpretarea magistrală a Simfoniei a IX-a de Beethoven. În anul 1982 i s-a acordat, pentru impresionanta activitate artistică, Ordinul “Meritul cultural”; în anul 1994, la Chişinău, a primit Titlul de “Maestru al Artelor”, iar în anul 2000 – Premiul Presei, pentru activitatea artistică de excepţie susţinută în Italia.
Ovidiu Bălan a revenit în S. U. A., în 1988, onorând invitaţia de a dirija 42 de concerte la pupitrul Orchestrei Simfonice din Constanţa. Acest turneu, organizat de Columbia Artists Management, a fost întreprins în centre culturale prestigioase, dintre care amintim New York şi San Diego. În 2001, cu prilejul unui alt turneu de concerte întreprins în S. U. A., Ovidiu Bălan s-a bucurat din nou de un imens succes, de data aceasta, la pupitrul Orchestrei simfonice a Filarmonicii din Bacău. Totodată, a iniţiat o serie de evenimente concertistice în beneficiul copiilor orfani, organizate cu sprijinul asociaţiei new-yorkeze “Altamura Center for the Arts”.
În Europa, Ovidiu Bălan este invitat să dirijeze anual ansambluri simfonice de prestigiu (în Spania, Italia, Germania, Rusia, Olanda, Grecia, Bulgaria, Polonia şi Austria). Totodată, a susţinut o bogată activitate dirijorală şi în Cuba.
Din anul 1990, a devenit membru al juriilor unor renumite competiţii muzicale: Concursul Internaţional de Dirijat (Braşov), Concursul Internaţional de Compoziţie (Alcoi, Spania), Concursul Internaţional de Pian (Varallo, Italia). În 1996, a fost numit Preşedintele juriului – Concursul Internaţional de Interpretare Instrumentală (San Bartolomeo al Mare (Italia), iar din 1992 este dirijor şi membru în juriul Concursului Internaţional de Pian şi Orchestră ce se desfăşoară la Cantù (Italia). Din anul 1985, Ovidiu Bălan a desfăşurat şi o importantă carieră didactică în cadrul Liceului de Muzică din Bacău, precum şi la Conservatorul ieşean, calităţile lui pedagogice fiind unanim apreciate de generaţii întregi de tineri muzicieni.

Soprana DIANA ŢUGUI

Soprana Diana Ţugui a început studiul muzicii în cadrul Liceului de Artă “Marin Sorescu” din Craiova, devenind, din anul 1993, eleva Liceului de Muzică “George Enescu” din Bucureşti (secţia canto – clasa coordonată de prof. Cornelia Şerban). Şi-a continuat apoi pregătirea de specialitate la Universitatea Naţională de Muzică din capitală (Facultatea de Interpretare muzicală – secţia canto, clasa prof. univ. Sanda Şandru). Din 2003 este solistă a Teatrului Liric “Elena Teodorini”. În paralel, activează şi în domeniul pedagogic, fiind cadru didactic la Departamentul de Muzică al Facultăţii de Litere a Universităţii craiovene.
Fiind deţinătoarea unor premii importante (Premiul al III-lea la Festivalul Naţional al Liceelor de Muzică – Iaşi, 1996; Premiul al III-lea la Concursul Naţional de Canto “Hariclea Darclée” – Brăila, 1996; Premiul al II-lea la Olimpiada Naţională de Muzică – Reşiţa, 1997; Premiul I la Concursul Naţional de Canto “Hariclea Darclée” – Brăila, 1997; Premiul I la Concursul Naţional de Canto “Marţian Negrea” – Ploieşti, 2001; Marele Premiu la Concursul Naţional de Interpretare a liedului “Ionel Perlea” – Slobozia, 2001), Diana Ţugui a fost invitată, totodată, să concerteze împreună cu orchestrele simfonice ale Filarmonicilor “Oltenia” din Craiova, “Paul Constantinescu” din Ploieşti, “Mihail Jora” din Bacău, cu Orchestra de Cameră din Târgu Jiu. În anul 2007, talentata interpretă a participat la o serie de masterclass-uri, coordonate de reputaţii muzicieni Jaume Aragall, Teresa Berganza, Dalton Baldwin şi Viorica Cortez.
Abordând un repertoriu divers, printre lucrările puse în valoare de soprana Diana Ţugui se regăsesc pagini de referinţă din patrimoniul creaţiei universale: operele „Răpirea din serai“ (rolul Konstanze), “Flautul fermecat” (Pamina), „Nunta lui Figaro“ (Susanna) – W. A. Mozart; „Turandot“ (Liù), „Boema“ (Musetta), „La Rondine” (Lisette) – G. Puccini; „Carmen“ (Micaela) – G. Bizet; „Rigoletto“ (Gilda), „La Traviata“ (Violetta), „Falstaff“ (Nannetta) de G. Verdi; „Don Pasquale“ (Norina), „Lucia di Lammermoor“ (rolul titular) – G. Donizetti; „Hänsel şi Gretel“ (Gretel) – E. Humperdinck; “Bărbierul din Sevilla” (Rosina) – G. Rossini; operetele „Boccaccio“ (Fiammetta) – F. von Suppé; „Văduva veselă“ (Valencienne) – F. Lehár; „Liliacul“ (Adela) – J. Strauss, precum şi lucrări vocal-simfonice: „Requiem“, „Missa Încoronării“, Motetul „Exultate, Jubilate“ – W. A. Mozart; Oratoriul „Matthäus-Passion“ – J. S. Bach; „Gloria“ – A. Vivaldi; „Stabat Mater“ – G. B. Pergolesi; Cantata profană „Carmina Burana“ de C. Orff; „Missa în Sol major“ – F. Schubert; „Mica missă solemnă“ – G. Rossini; Oratoriul bizantin de Paşti „Patimile şi Învierea Domnului“ – P. Constantinescu ş. a.
Revista de cultură “Mozaicul” i-a acordat, în anul 2006, Premiul “Jean Bobescu” pentru merite deosebite în domeniul artei interpretative. În 2008, a obţinut Premiul al III-lea, la un prestigios concurs internaţional de canto din Spania.

Pianistul MIHAI UNGUREANU

„… al doilea Concert în Si bemol major pentru pian şi orchestră (de Brahms, n. r.), lucrare monumentală, o veritabilă simfonie cu pian solistic, lucrare amplă, în patru părţi, a fost prezentată cu concursul pianistului Mihai Ungureanu. Se poate vorbi de etalarea unei gândiri solistice mature, de mare eficienţă la toate nivelele discursului simfonic, evoluţie căreia solistul i se integrează organic; am în vedere calitatea tonului pianistic – o dominantă cromatică unitară, consistenţa, de asemenea, tipologia expresiei, plenar împlinite într-un univers în care generozitatea comunicării este bine controlată, este capabilă a alimenta acea grandoare interioară pe care Mihai Ungureanu o susţine magistral în partea lentă a lucrării.”
(Dumitru Avakian, Revista „Agora” On Line)
„Mihai Ungureanu interpretează muzica, o înţelege şi o redă cu ştiinţa concertistului de anvergură; ne emoţionează şi ne cucereşte. El se identifică cu spiritul muzicii tălmăcite, iar rezultatul este extraordinar.”
(Gheorghe Fabian, „Mozaicul”, nr. 1 – 2, 2005)

Solist concertist al Filarmonicii „Oltenia”, pianistul Mihai Ungureanu apare cu regularitate în viaţa muzicală a ţării şi în străinătate, atrăgându-şi elogiile publicului şi criticii de specialitate. La 16 ani a debutat cu „Mi bemolul” de Franz Liszt, pe scena Filarmonicii craiovene; în anul 1977, a absolvit cursurile Liceului de Artă din Bănie; ca student al Academiei de Muzică din capitală, a beneficiat de îndrumările reputaţilor muzicieni Dan Grigore şi Ioana Minei. Din anul 1981, începe să susţină o intensă activitate concertistică, colaborând cu toate orchestrele simfonice din ţară, deosebita sa prezenţă scenică fiind apreciată şi peste hotare.
În ipostazele de solist, interpret de muzică de cameră şi acompaniator, Mihai Ungureanu a concertat în centre culturale renumite din Europa, America (în S. U. A., Canada şi Brazilia a susţinut o serie de recitaluri de mare succes) şi spaţiul asiatic (Japonia, Coreea de Sud, Republica Islamică Iran). Este laureatul mai multor competiţii naţionale şi a fost distins cu Premiul ATM (Premiul Criticii Muzicale/1986). De asemenea, participă frecvent în juriile unor importante concursuri internaţionale. În calitate de director general (în perioadele 1990 – 2000 şi 2003 – 2009) şi de director artistic (între 2000 – 2003) al Filarmonicii „Oltenia”, a întreprins şi organizat numeroase turnee peste hotare (în Italia, Germania, Franţa, Elveţia, Spania, Gibraltar). Din septembrie 2012, deţine din nou statutul de director artistic al Filarmonicii “Oltenia”.
Mihai Ungureanu s-a implicat şi în realizarea unor valoroase înregistrări discografice la casa Electrecord – Bucureşti, promovând atât repertoriul autohton, cât şi pagini de referinţă din creaţia universală: (G. Enescu – Sonata a III-a în caracter popular românesc, cu violonista Luminiţa Rogacev; J. Brahms – Cvartet cu pian, împreună cu ansamblul Trio Consonanţe – Craiova; Recital de violoncel Ioana Ostafi ş. a.). Totodată, a imprimat 2 CD-uri la Casa de discuri Bella Musica (Freiburg), ce cuprind: J. Haydn – Concertele pentru pian, cu Orchestra de cameră din Alicante, dirijor fiind Alfonso Saura; G. Gershwin – Rhapsody in Blue, Concertul în Fa pentru pian, în compania Orchestrei simfonice a Filarmonicii „Banatul“ din Timişoara, dirijor – Camil Marinescu. În anul 2004 a înregistrat, în Germania, la Casa de discuri Hasted-WDR 3, un CD „Portret Pascal Bentoiu”, în colaborare cu violonista Jenny Abel, sub conducerea muzicală a maestrului Horia Andreescu.

Compozitorul VIOREL MUNTEANU
(n. 1944)

„Triptic psaltic” pentru soprană şi orchestră de coarde

Născut în localitatea Reuseni din judeţul Suceava, Viorel Munteanu este autorul unui număr impresionant de lucrări interpretate în peste 450 de concerte şi festivaluri internaţionale din România, Anglia, Bulgaria, Canada, Cehia, Elveţia, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Japonia, Republica Moldova, Rusia, Slovacia, Spania etc.
Asistent universitar (1969 – 1971), lector (1977 – 1982 şi 1985 – 1990), profesor universitar (din 1991), doctor în muzică (2000); decan al Facultăţii de Compoziţie, Muzicologie, Pedagogie muzicală şi Teatru (1995 – 1996 şi 2000 – 2004), rector al Universităţii de Arte „George Enescu” din Iaşi (2004 – 2012); redactor (1969 – 1977), şef al Departamentului muzical al Studioului de Radio şi Televiziune Iaşi (1982 – 1985 şi 1990 – 1991), reputatul muzician Viorel Munteanu este membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România (din 1977), membru în Consiliul de conducere al Uniunii (din 1990), în Società Italiana degli Autori ed Editori (din 1989) şi al Fundaţiei „Sigismund Toduţă“.
Profesorului şi compozitorului Viorel Munteanu i-a fost decernat, în 2006, titlul de Doctor Honoris Causa din partea Universităţii „Ovidius“ din Constanţa, aceeaşi distincţie fiindu-i acordată de către Universitatea „Valahia“ din Târgovişte (2009) şi Universitatea de Arte „George Enescu” din Iaşi (2011).
Tripticul psaltic este inspirat de trei imnuri bisericeşti ortodoxe: „Iubi-Te-voi, Doamne” (după Evghenie Humulescu şi Nicolae Lungu), „Îngerul a strigat” (după Macarie Ieromonahul şi D. G. Kiriac), „Miluieşte-mă, Dumnezeule” (după Gheorghe Cucu). Este vorba, aici, de transcrieri ale acestor minunate piese corale, transformate în lieduri cu acompaniament de orchestră. Soprana solistă cântă (declamă) cu expresivitate linia melodică, pe care instrumentele de coarde o înveşmântează, conferindu-i o stare de „confort” muzical, creând, astfel, o atmosferă de un lirism imperturbabil.

Compozitorul SERGHEI RAHMANINOV
(1873 – 1943)

Concertul nr. 2 în Do minor pentru pian şi orchestră, op. 18

Cea mai populară dintre marile lucrări ale lui Serghei Rahmaninov este, fără îndoială, al doilea Concert pentru pian şi orchestră, op. 18, compus în prima perioadă a creaţiei (anii 1900 – 1901). Dedicat lui Nikolai Dahl (reputat psihiatru specializat în hipnoterapie), opusul evidenţiază gândirea muzicală profundă a compozitorului, ce este subordonată în totalitate elementului dramatic. Structurile arhitectonice sunt “desenate” cu rafinament, în interiorul lor evoluând conflictul solist-ansamblu, caracterul concertant şi cel simfonic predominând alternativ. Partitura pianului, impresionantă prin amploare şi prin problematica estetică dezvoltată, este integrată în planul general al ansamblului cu ajutorul subtilelor mijloace orchestrale. Poate că toate aceste repere nu ar fi suficiente dacă nu ar exista acel extraordinar simţ melodic al autorului, filonul cantabil ce guvernează lucrarea şi o impune în conştiinţa auditorilor. Toate cele trei părţi se află într-un contrast tematic şi ritmic; totuşi, ele păstrează unitatea expresiei lirico-dramatice.

Compozitorul PIOTR ILICI CEAIKOVSKI
(1840 – 1893)

Simfonia a IV-a în Fa minor

Seria marilor lucrări ceaikovskiene o inaugurează Simfonia a IV-a în Fa minor, op. 36. Piotr Ilici Ceaikovski a definitivat cea de-a patra simfonie într-o perioadă tulbure a vieţii sale, marcată de o profundă amărăciune sufletească: “M-am simţit teribil de deprimat iarna trecută, pe când compuneam simfonia, aceasta neînsemnând nimic altceva decât un ecou al suferinţelor pe care le-am îndurat în acea vreme. Doar un ecou, pur şi simplu.” După ce, în iulie 1877, a încheiat dezastruoasa căsătorie cu Antonia Miliukova (a cărei labililate emoţională a degenerat într-un dezechilibru psihic acut), compozitorul a manifestat simptome nevrotice îngrijorătoare, specifice unei puternice crize depresive. Părăsind Moscova, împreună cu soţia sa, la puţin timp după ce începuse să compună prima parte din Simfonia a IV-a, Ceaikovski i-a expediat manuscrisul neterminat Nadejdei von Meck, confidenta şi patroana sa spirituală, precizându-i şi câteva „instrucţiuni” în eventualitatea morţii (a cărei presimţire începuse să-l obsedeze, năruindu-i sănătatea mentală). După câteva săptămâni, a solicitat să i se returneze manuscrisul, pentru ca în luna decembrie să se simtă destul de întremat spre a putea să continue munca de creaţie; o lună mai târziu, orchestraţia era deja finalizată.
Tânjind încă demult să câştige încrederea Nadejdei von Meck, fiind conştient de preţuirea dezinteresată şi loialitatea ce i le arătase această aristocrată generoasă pasionată de artă, compozitorul a ţinut să-şi exprime la rândul său recunoştinţa, dedicându-i lucrarea cu menţiunea „celei mai bune prietene”.
Începută la Moscova, în iarna anului 1876, şi finalizată doi ani mai târziu, la San Remo, Simfonia a IV-a în Fa minor, op. 36 a fost prezentată în primă audiţie sub conducerea dirijorală a lui N. G. Rubinstein.

 

 

 

 

 

Concerte şi activităţi educative
organizate de Filarmonica “Oltenia”
în perioada 24 noiembrie – 3 decembrie 2012

Festivalul Internaţional „Craiova Muzicală”
ediţia a XXXIX-a (9 noiembrie – 3 decembrie 2012)

SÂMBĂTĂ, 24 NOIEMBRIE, ORA 10:30
“Filarmonica pentru Copii”
Ateliere de creaţie cu instrumente muzicale neconvenţionale
(seria a III-a)

LUNI, 26 NOIEMBRIE, ORA 19:00
Festivalul Internaţional „Craiova Muzicală” (ediţia a XXXIX-a)
Concert coral
Îşi dă concursul: CORALA ACADEMICĂ A FILARMONICII „OLTENIA”
DIRIJOR: MANUELA ENACHE
La pian: CORINA STĂNESCU
În program:
Carlo Gesualdo da Venosa: „Io tacerò”
Johann Sebastian Bach: Coralul nr. 63 „O Haupt voll Blut und Wunden”
din oratoriul „Matthäus Passion”, BWV 244
Georg Friedrich Händel:
„For unto us a Child is born” din oratoriul „Messiah”, HWV 56
Benjamin Britten: „A Hymn to the Virgin”
Antonio Lotti: „Crucifixus etiam pro nobis”
Ioan D. Chirescu: „Pre Tine Te Lăudăm”
Solist: Cristian Tălîngă – bas
Anton Bruckner: „Os justi”
Samuel Barber: „Agnus Dei”
Gioacchino Rossini: „In sempiterna saecula” din „Stabat Mater”
Johann Sebastian Bach: Bourrée
Claude Debussy: „Yver, vous n’estes qu’un villain”
Solişti: Olga Şain – soprană, Victoria Săceanu – alto,
Cristian Radina – tenor, Cristian Tălîngă – bas
Marţian Negrea: „Păstoriţa”
Solistă: Olga Şain – soprană
Tudor Jarda: „Mă luai, luai”
Corneliu Cezar: Suita corală „Flăcări şi roţi” (fragment)
Blagoje Bersa: „Mjesečina” („Clar de lună”)
Johannes Brahms: „O süßer Mai”
Jurij Falik: „Neznakomka” („Necunoscuta”)
Dan Dediu:
„Trinklied aus dem 16 Jahrhundert” („Cântec de pahar din sec. XVI)
Sabin Pautza: „Jericho”
Grigoraş Dinicu: „Hora staccato”
* Preţul biletului: 15 lei; 8 lei (elevi, studenţi, pensionari)

MIERCURI, 28 NOIEMBRIE, ORA 19:00
Festivalul Internaţional „Craiova Muzicală” (ediţia a XXXIX-a)
Recital de pian KASPARAS UINSKAS (LITUANIA)
http://uinskas.com/
În program:
Frédéric Chopin: Nocturna în Do diez minor, op. 27, nr. 1
Johannes Brahms: Sonata nr. 3 în Fa minor, op. 5
Claude Debussy:
Images (vol. II): „Et la lune descend sur le temple qui fut”
Preludes (vol. II): „Ondine”
Images (vol. I): „Reflets dans l’eau”
Preludes (vol. I): „La fille aux cheveux de lin”
Suite bergamasque: Clair de Lune
Serghei Rahmaninov: Sonata nr. 2 în Si bemol minor, op. 36
* Preţul biletului: 15 lei; 8 lei (elevi, studenţi, pensionari)

VINERI, 30 NOIEMBRIE, ORA 19:00
Festivalul Internaţional „Craiova Muzicală” (ediţia a XXXIX-a)
Concert simfonic
Îşi dă concursul:
ORCHESTRA SIMFONICĂ A FILARMONICII „OLTENIA”
DIRIJOR: GHEORGHE COSTIN
SOLIST: KASPARAS UINSKAS (LITUANIA) – pian
http://uinskas.com/
În program:
Johannes Brahms:
Concertul nr. 1 în Re minor pentru pian şi orchestră, op. 15
George Enescu: Rapsodia română nr. 2 în Re major, op. 11
Igor Stravinski: Suita “Pasărea de foc” (1919)
* Preţul biletului: 20 lei; 10 lei (elevi, studenţi, pensionari);
concert inclus în abonamentul trimestrial al Filarmonicii “Oltenia”

LUNI, 3 DECEMBRIE, ORA 19:00
Închiderea Festivalului Internaţional „Craiova Muzicală”
(ediţia a XXXIX-a)
Concert simfonic
Îşi dă concursul:
ORCHESTRA NAŢIONALĂ DE CAMERĂ
A REPUBLICII MOLDOVA http://organhall.md/national_orchestra
DIRIJORUL PRINCIPAL AL ORCHESTREI:
CRISTIAN FLOREA (SPANIA) http://organhall.md/cristian_florea
SOLIST: ILIAN GÂRNEŢ – vioară (REPUBLICA MOLDOVA)
http://organhall.md/garnet_ilian
În program:
Antonio Vivaldi: „Le quattro stagioni” („Anotimpurile”)
Felix Mendelssohn-Bartholdy: Octetul în Mi bemol major, op. 20
(aranj. pentru orchestră de coarde)
* Preţul biletului: 20 lei; 10 lei (elevi, studenţi, pensionari)

Abonamentele speciale
ale Festivalului Internaţional “Craiova Muzicală”

Abonamentul “A”: cuprinde 9 evenimente
(9, 14, 16, 19, 23, 26, 28, 30 noiembrie şi 3 decembrie): 115 lei;
Abonamentul “B”: cuprinde 4 evenimente (9, 14, 16, 19 noiembrie): 55 lei;
Abonamentul “C”: cuprinde 5 evenimente
(23, 26, 28, 30 noiembrie şi 3 decembrie): 70 lei;
Abonamentul „D”, pentru abonaţii Filarmonicii „Oltenia” (trim. IV):
cuprinde 5 evenimente: (14, 19, 26, 28 noiembrie şi 3 decembrie): 35 lei