Concert online Haydn/Beethoven

VINERI,  30  OCTOMBRIE  2020,  ORA  19:00

ORCHESTRA  SIMFONICĂ A  FILARMONICII  “OLTENIA”

Concert online Haydn/Beethoven

 

DIRIJOR

GHEORGHE  COSTIN

 

SOLIST

MIHAI  UNGUREANU

pian

 

 

În program:

Joseph Haydn: Concertul în Re major pentru pian și orchestră,

Hob.XVIII:11

Ludwig van Beethoven: Simfonia nr. 1 în Do major, op. 21

 

Filarmonica ”Oltenia” Craiova continuă Stagiunea nr.74, vineri, 30 octombrie 2020, cu un concert online dedicat clasicismului vienez, sub bagheta maestrului Gheorghe Costin, solist – pianistul Mihai Ungureanu. Concertul pentru pian în Re major de Haydn și Simfonia I de Beethoven sunt cele două lucrări din programul serii. Evenimentul va fi difuzat, de la ora 19:00, pe canalul de YouTube al Filarmonicii ”Oltenia” Craiova: http://bit.do/canalyoutubefilarmonicaoltenia.

 

 

GHEORGHE   COSTIN,  excepțional dirijor, cu infinită gamă de culori și nuanțe

La pupitru, Gheorghe Costin s-a dovedit a fi din nou un excepţional dirijor, care ştie să lucreze cu orchestra, să aibă o infinită gamă de culori şi nuanţe, să coordoneze impecabil scena şi fosa, construind astfel o lucrare cu acumulări tensionale paroxistice, contrastând cu momente de lirism şi duioşie, într-o gradare emoţională perfect stăpânită, fără excese şi efecte de suprafaţă – după excepţionalul său debut în opera „Otello”. (“România Liberă” din 07.05.2002)

Dirijorul Gheorghe Costin a studiat la Universitatea de Muzică din Bucureşti şi a absolvit în paralel secţiile de compoziţie (Dan Constantinescu) şi dirijat (Constantin Bugeanu).

Din anul 1984 este membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România.

Gheorghe Costin a participat la concursuri pentru tineri dirijori la Besançon  – 1983 (Franța), Praga – 1985 (Cehia) și Parma – 1990 (Italia).

În 1985 a participat la cursuri de măiestrie, clasa de dirijat, cu Heinz Rögner și Orchestra Filarmonicii din Jena, la Seminarul Internațional de Muzică de la Weimar (Germania).

A activat ca dirijor permanent al Filarmonicilor din Târgu Mureş (1986 – 1988) şi Iaşi (1988 – 2001), iar din anul 2001 este dirijor la Filarmonica „Banatul” din Timişoara. Prestaţiile sale întotdeauna calitative, disponibilitatea repertorială deosebită, sensibilitatea de muzician devotat sunt atu-uri pe care Gheorghe Costin şi-a clădit o reputaţie solidă, fiind solicitat permanent la toate orchestrele din ţară şi marcând numeroase prezenţe internaţionale: „Grand Prix – Maria Callas” – Atena (1990 – 2010), Festivalul şi Concursul Internaţional „George Enescu” – Bucureşti (ediţiile 1991, 2003 şi 2007 – concertul de deschidere a festivalului, cu Orchestra Operei Naţionale Bucureşti, şi 2011), Festivalul de Operă „Mario del Monaco” de la Fano (Italia – 1991), „Săptămâna Internaţională a Muzicii Noi” – Bucureşti (ediţiile 1992, 1993, 2013, 2014), Festivalul Internaţional „Toamna Muzicală Clujeană” (1995), Concursul „Pacem in Terris” (Bayreuth – 1997, 1999, 2001), concerte cu Orchestra „Pro Arte” (Italia – 1997, 1999 – 2001), Festivalul Internațional „Timișoara Muzicală” (1999, 2000, 2003, 2005, 2006, 2008, 2011 – 2014), Festivalul Internațional „Craiova Muzicală” (1993 – 1995, 1998, 2001, 2004, 2006, 2010 – 2012, 2015), Festivalul Internațional In Memoriam Constantin Silvestri (Târgu Mureș, 2006, 2012 – 2014), Festivalul Internațional „W. A. Mozart” (Cluj-Napoca, 2003), Concursul Internațional de Pian „Memorial Isidor Bajic” (Novi Sad, Serbia – 2008 – 2014).

 

MIHAI  UNGUREANU, deosebită prezenţă scenică, apreciată în țară şi peste hotare

Solist concertist al Filarmonicii „Oltenia”, pianistul Mihai Ungureanu apare cu regularitate în viaţa muzicală a ţării şi în străinătate, atrăgându-şi elogiile publicului şi criticii de specialitate. La 16 ani, a debutat cu „Mi bemolul” de Franz Liszt pe scena Filarmonicii craiovene; în anul 1977, a absolvit cursurile Liceului de Artă din Bănie.

Ca student al  Academiei de Muzică din capitală, a beneficiat de îndrumările reputaţilor muzicieni Dan Grigore şi Ioana Minei. Din anul 1981, începe să susţină o intensă activitate concertistică, colaborând cu toate orchestrele simfonice din ţară, deosebita sa prezenţă scenică fiind apreciată şi peste hotare.

În ipostazele de solist, interpret de muzică de cameră şi acompaniator, Mihai Ungureanu a concertat în centre culturale renumite din majoritatea țărilor din Europa, America de Nord și de Sud (în S. U. A., Canada, Argentina şi Brazilia a susţinut o serie de concerte cu orchestra și recitaluri de mare succes), din Rusia (ex-U. R. S. S.) şi din spaţiul asiatic (Japonia, Coreea de Sud, Republica Islamică Iran, Liban).Este laureatul mai multor competiţii naţionale şi a fost distins cu Premiul ATM(Premiul Criticii Muzicale/1986). De asemenea, participă frecvent în juriile unor importante concursuri internaţionale. În calitate de director general (în perioadele 1990 – 2000 şi 2003 – 2009) şi de director artistic (între 2001 – 2003 și 2012 – 2016) al Filarmonicii „Oltenia”, a întreprins şi organizat numeroase turnee peste hotare (în Italia, Germania, Franţa, Belgia, Elveţia, Spania, Gibraltar, Ungaria, Austria, Grecia, Serbia, Macedonia, Coreea de Sud, Republica Moldova).

Mihai Ungureanu s-a implicat şi în realizarea unor valoroase înregistrări discografice, promovând atât repertoriul autohton, cât şi pagini de referinţă din creaţia universală.

 

JOSEPH  HAYDN (1732 – 1809)

Cel mai cunoscut dintre toate concertele haydniene este Concertul în Re major, Hob. XVIII:11.  Recurgerea compozitorului la stilul exotic oriental, „turcesc” (în vogă și în acea epocă) se regăseşte în secţiunea rondo-ului (procedeu pe care Mozart îl duce la desăvârşire în Concertul în La major pentru vioară). Nu în ultimul rând, Rondo-ul „all’ungarese” este construit pe baza unui motiv tradiţional de dans folcloric, de origine dalmato-bosniacă, numit „Siri Kolo”, ale cărui rezonanţe ample se înalţă în sonorităţi similare de fanfară.

 

LUDWIG  VAN  BEETHOVEN (1770 – 1827)

Genul simfonic apare mai târziu pe firul evoluţiei beethoveniene. Stabilit în 1792 la Viena, Beethoven îşi făureşte mai întâi reputaţia de virtuoz al pianului şi scrie câteva lucrări importante: primele două concerte pentru pian şi orchestră, cvartetele de coarde, op. 18,Sonata “Patetica”. După şapte ani de acumulări şi intense căutări pe diverse planuri (armonic, formal, timbral), el dă la iveală o primă compoziţie destinată orchestrei – Simfonia I în Do major, op. 21. Prima audiţie a lucrării avut loc la 2 aprilie 1800, în sala Teatrului Imperial din Viena, într-o „academie“ dedicată exclusiv lui Beethoven. Tributară într-o anumită măsură principiilor compoziţionale haydniene şi mozartiene, Simfonia I promovează, totuşi, cu curaj, individualitatea şi ideile beethoveniene.