ABA Jiu: Proiectul “Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi” implementat și în Bazinul Hidrografic Jiu

aba jiu monitorizare dunare ABA Jiu: Proiectul Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi implementat și în Bazinul Hidrografic Jiu poze

Proiectul „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi” este continuarea la scară naţională a proiectului pilot „Controlul Poluării Agricole” (www.apcp.ro) finanţat de Banca Mondială din fonduri ale Facilităţii Globale de Mediu (GEF), Guvernul Romaniei şi Consiliul Judeţean Călăraşi, implementat de Ministerul Mediului, în perioada 2002-2007, într-un număr de şapte comune din judeţul Călăraşi.

Obiectivul general al proiectului îl reprezintă acordarea de sprijin Guvernului României în vederea alinierii la cerinţele Directivei Nitraţilor a UE prin: (a) reducerea deversărilor de nutrienţi în corpurile de apă, (b) promovarea schimbărilor comportamentale la nivel regional, şi (c) sprijin pentru întărirea cadrului de reglementare şi capacităţii instituţionale. Obiectivul global de mediu este reducerea pe termen lung a deversărilor de nutrienţi în apele ce se varsă în Dunăre şi Marea Neagră, printr-un management integrat al solului şi apelor.
Proiectul a conţinut următoarele patru componente care vor fi implementate pe parcursul a cinci ani: (i) Investiţii la nivel de comună în aproximativ 86 zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi (ZVN); (ii) Sprijin pentru consolidarea instituţională şi dezvoltarea capacităţii; (iii) Strategie de informare publica şi replicare a intervenţiilor proiectului; şi (iv) Managementul proiectului.
”Proiectul sprijină derularea unor investiţii concentrate cu precădere în comune desemnate ca ZVN localizate în zece bazine hidrografice. În primele optsprezece luni, proiectul a sprijinit, iniţial, înfiinţarea a unsprezece Centre de demonstrare şi instruire (CDI) . Selecţia judeţelor a fost realizată luând în considerare acele judeţe cu cel mai mare număr de ZVN, vecinătatea judeţului cu sediul central al autorităţii la nivel de bazin hidrografic pentru a facilita astfel participarea acestor autorităţi locale, precum şi asentimentul evident al respectivului Consiliu Judeţean legat de participarea la proiect. Subliniez ca Administratia Bazinală de Apă Jiu este beneficiar al acestui proiect ca si celelalte Administrații Bazinale de Apă din țara unde a fost implementat”, susține directorul A.B.A Jiu, Marin Talău.
Suplimentar, comunele ZVN au făcut obiectul unei selecţii definite de criterii cum ar fi gradul şi sursele poluării cu nutrienţi, disponibilitatea participării, de către comune şi administraţiile locale, la finanţarea unei părţi din costurile investiţiilor, vecinătatea cu bazinele hidrografice importante, precum şi compatibilitatea activităţilor propuse de către proiect cu cele incluse în planurile autorităţilor judeţene cu privire la managementul apelor uzate şi al alimentării cu apă. Investiţiile proiectului vor fi ulterior dezvoltate în alte ZVN/comune, astfel încât un total estimat de 86 ZVN/comune vor beneficia de investiţii sprijinite de către proiect.

• Gârla Mare face parte din cele 86 de comune din România beneficiare a proiectului
Sudul României figurează printre zonele din Uniunea Europeană în care apele subterane conţin niveluri crescute de nitrați, o mare parte din cantitatea de nitrați transportată de Dunăre provenind din activitățile agricole practicate numai de țara noastră. Poluarea cu nitraţi afectează atât apele de suprafaţă, cât şi cele subterane, poate conduce la îmbolnăvirea oamenilor, în special a sugarilor şi poate afecta întreg ecosistemul. Pe termen lung, deversarea acestora în Dunăre și mai apoi în Marea Neagră poate conduce la dispariția unui număr important de animale marine.
”În România, o mare parte din cantitatea de nitrați ce poluează apele provine din managementul deficitar al dejecţiilor animale şi umane din zonele rurale. De aceea, proiectul „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi” își propune diminuarea poluării prin activități de colectare, depozitare și gestionare a gunoiului de grajd, reabilitarea pajiștilor comunale și crearea unor bariere vegetale de protecție, prin împădurirea cu puieţi forestieri, dar mai ales dezvoltarea de sisteme de colectare a apelor uzate menajere şi de construcţie a staţiilor de epurare.În cadrul proiectului, în comuna Gârla Mare, Ministerul Mediului şi al Pădurilor a realizat o investiţie de 314.000 euro, constând în construirea platformei comunale pentru colectarea gunoiului de grajd şi utilaje pentru colectarea, transportul şi împrăştierea gunoiului”, explică directorul Administrației Bazinale de Apă Jiu, Marin Talău.

Localitățile vulnerabile la poloare cu nitrați din surse agricole din județul Dolj

Un aspect foarte important in ceea ce priveste distributia zonelor protejate este acela ca tot teritoriul Romaniei a fost identificat ca fiind zona sensibila la poluarea cu nutrienti (azot total si fosfor total), pe baza criteriilor de identificare din Anexa II a Directivei 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane si in conformitate cu documentul de pozitie incheiat intre Romania si Comunitatea Europeana referitor la capitolul de mediu, finalizat in decembrie 2004.
Zonele vulnerabile la poluarea cu nitrati sunt suprafetele de teren agricol de pe teritoriul tarii prin care se dreneaza scurgerile difuze in apele poluate sau expuse poluarii cu nitrati din surse agricole si care contribuie la poluarea acestor ape.
Identificarea zonelor vulnerabile s-a realizat de catre „Institutul National Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie si Agrochimie si Protectia Mediului” pe baza evaluarii conditiilor naturale (sol, teren, clima, hidrologie, hidrogeologie) ale arealelor cu potential de transmitere a nitratilor din sistemul agricol catre corpurile de apa de suprafata si subterane.
• Unde sunt depozite de gunoi de grajd în Dolj

În cadrul proiectului ”Controlul Integrad al Poluarii cu Nutrienti” (http://www.inpcp.ro/ro/page/13/welcome.html) au fost executate 2 platforme comunale de depozitare a gunoiului de grajd si a deseurilor menajere in satele: Ghercesti si Ungureni, comuna Ghercesti, jud. Dolj (receptia a fost realizata in luna decembrie 2011). Au mai fost executate 95 de platforme individuale in satul Ghercesti, comuna Ghercesti si 55 de platforme individuale in satul Ungureni, comuna Ghercesti.

INFORMAŢII SUPLIMENTARE despre Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi
România a primit un împrumut de la Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi un Ajutor financiar nerambursabil de la Facilitatea Globală de Mediu pentru a sprijini implementarea Proiectului „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi” (Proiectul) în localităţile selectate ca vulnerabile sau potenţial vulnerabile la poluarea cu nutrienţi (ZVN). Valoarea proiectului, care va fi implementat pe o perioadă de 5 ani, este de 60,04 mil euro. Sursele de finanţare sunt: împrumut Banca Mondială – 50 mil. euro, donaţie Facilitatea Globală de Mediu (GEF)- aprox. 4,01 mil euro, contribuţii Consilii Judeţene- 1,40 mil. euro, contribuţii Consilii Locale: 3,63 mil. euro, contribuţie ANAR (Administraţia Naţională Apele Române) – 1 mil. euro. Obiectivul general al proiectului îl reprezintă acordarea de sprijin Guvernului României în vederea alinierii la cerinţele Directivei Nitraţilor a UE prin: (a) reducerea evacuărilor de nutrienţi în corpurile de apă, (b) promovarea schimbărilor comportamentale la nivel regional, şi (c) sprijin pentru întărirea cadrului de reglementare şi capacităţii instituţionale. Obiectivul global de mediu este reducerea pe termen lung a evacuărilor de nutrienţi în apele ce se varsă în Dunăre şi Marea Neagră, printr-un management integrat al solului şi apelor. Proiectul conţine următoarele patru componente care vor fi implementate pe parcursul a cinci ani: (i) Investiţii la nivel de comună în aproximativ 69 zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi (ZVN); (ii) Sprijin pentru consolidarea instituţională şi dezvoltarea capacităţii; (iii) Strategie de informare publica şi replicare a intervenţiilor proiectului; şi (iv) Managementul proiectului. Rapoartele României către Comisia Europeană referitor la implementarea Directivei Nitraţilor, sunt bazate pe monitorizarea concentraţiei de nitraţi din apele subterane şi de suprafaţa efectuată de Administraţia Naţională „Apele Române”.
Biroul Relaţii Presă