A.B.A Jiu a sărbătorit Ziua Mondială a Apei în şedinţa Comitetului de Bazin Jiu-Dunăre

IMG 5180 A.B.A Jiu a sărbătorit Ziua Mondială a Apei în şedinţa Comitetului de Bazin Jiu Dunăre poze

 

            Administraţia Bazinală de Apă Jiu a găzduit joi, 21 martie 2019  şedinţa Comitetului de Bazin Jiu-Dunăre organizată cu ocazia celebrării Zilei Mondiale a Apei unde au participat reprezentanţi ai tuturor instituţiilor membre acestui for. 

Mai exact,  Prefrectura Dolj, Consiliile Judeţene Dolj, Gorj, Mehedinţi, Primăriile Craiova, Tg. Jiu, Dr. Tr. Severin, Direcţia de Sănătate Publică, Agenţia Judeţeană de Mediu,  marii operatorii de apă (CA Oltenia, SECOM Dr.TR. Severin şi Apa Serv Petroşani), Complexele Energetice, Işalniţa, Rovinari, Hunedoara, Comisariatul Regional Protecţia Consumatorului şi Ministerul Apelor şi Pădurilor.

Tema aleasă în acest an de către Organizatia Naţiunilor Unite a fost “Apă pentru toţi. Nu rămâne nimeni în urmă”, motiv pentru care punctele aflate pe ordinea de zi au vizat, în mare parte, numeroasele provocări  cărora trebuie să le facem faţă, printre care calitatea şi cantitatea resurselor de apă. S-a pus accentul pe dezbaterea “Proiectelor internaţionale implementate  în cadrul Administraţiei Bazinale de Apă Jiu”, dar şi  pe “Considerațiile privind conformitatea aglomerărilor umane – rețele de canalizare și stații de epurare”.

Tema anului 2019 – “Apă pentru toţi. Nu rămâne nimeni în urmă” – se concentrează asupra modului în care cantitatea suficientă și de bună calitate a apei poate schimba viaţa în natură, iar dacă ne referim strict la om calitatea mijloacelor de trai a acestuia. Apa poate chiar transforma societăţile şi economiile mondiale. Astfel,  au fost prezentate de către specialiştii A.B.A Jiu  cele patru proiecte în curs de implementare în instituţia noastra: Proiectul DANUBE FLOODPLAIN cu informaţii despre zona pilot Bistreţ, Programul BLUE DEAL şi  parteneriatul Romania-Olanda pentru managementul apei, Proiectul  ,,Managementul integrat al resurselor de apă în zone afectate de secetă din Câmpia Olteniei, prin implicarea factorilor interesaţi”, Propuneri de proiecte -parte din portofoliul A.B.A Jiu.

În ccea ce  priveşte cerințele DIRECTIVEI 91/271/CEE privind tratarea apelor urbane reziduale au fost prezentate şi dezbătute în cadrul şedinţei Comitetului de Bazin Jiu-Dunăre de astăzi cele mai importante articole din actul amintit. S-a pus accent pe Articolul 3 –  care prevede ca toate aglomerările să fie echipate cu sisteme de colectare a apelor urbane reziduale:, Articolul 4  ce prevede ca  apele urbane reziduale care intră în sistemele de colectare, înainte de a fi evacuate, să facă obiectul unei tratări secundare sau echivalente, pentru toate aglomerările umane mai mari de 2000 l.e.:  Totodată,  aceeaşi Directivă  susţine ca  apele urbane reziduale care intră în sistemele de colectare, înainte de a fi evacuate în zonele sensibile, să facă obiectul unei tratări mai riguroase decât cea descrisă la articolul 4, pentru aglomerările mai mari de 10.000 l.e.:  aglomerările să aibă un nivel de colectare a apelor uzate de cel puţin 98%, iar diferența de 2% să reprezinte mai puțin de 2.000 l.e.; aglomerările să aibă un nivel de epurare a apelor uzate de cel puţin 99% din nivelul de colectare, iar diferența de 1% reprezintă mai puțin de 2.000 l.e.; calitatea apelor uzate epurate terţiar (epurare avansată cu eliminarea azotului total şi fosforului total) să corespundă cerinţelor din Tabelul 2 – Anexa I a Directivei, pentru parametrii: materii în suspensie, substanţe organice (CBO5, CCO-Cr),  azot total şi fosfor total. Au fost prezentate şi  atribuţiile ce revin fiecărei  instituții  implicate în implementarea DIRECTIVEI privind epurarea apelor uzate orășenești şi datoriile care revin fiecăreia.

Situația costurilor totale de investiții în perioada 2006-2018 pentru toate aglomerările umane mai mari de 2.000 l.e. din arealul Administrației Bazinale de Apă Jiu se prezintă astfel: pentru 78 aglomerări investițiile au fost realizate; pentru 30 aglomerări investițiile sunt în curs de realizare;  pentru 15 aglomerări investițiile sunt în curs de planificare.

 În ceea ce priveşte situația racordării la rețele de canalizare și stații de epurare pentru aglomerările umane mai mari de 10.000 l.e. din arealul Administrației Bazinale de Apă Jiu, aceasta se prezintă: procentul de racordare de 68,19%,  respectiv 533.667 l.e. din aglomerările umane mai mari de 10.000 l.e., nu este suficient pentru conformare cu cerințele Directivei Ape Uzate! În perioada 2006-2018 s-au realizat foarte multe investiții, în special, pentru stațiile de epurare terțiare!

Instituţiile implicate au recunoscut că este foarte greu pentru o unitate teritorială simplă să se gospodărească. Mai exact, directorul A.B.A Jiu, Marin Talău a ţinut să precizeze că în urma analizelor  efectuate pe această temă s-a ajuns la concluzia că este important ca pe viitor să apară mari operatori regionali de apa si canal cât mai mulţi pentru a ne putea apropia de cerinţele Directivei amintite:  “În prezent, singurul sistem cpmplet care asigură apa îl avem în Valea Jiului. Urmează cel al Craiovei. La Tg .Jiu si Severin sunt o serie de probleme privind canalizarea şi sistemul de alimentare apa. Dacă revenim la Craiova, CA Oltenia face un efort  major pentru a aduce sursa de apă Izvarna, o apă de o calitate foarte, foarte bună. Dacă nu reusim acum, cu efotruri mari si din partea noastră si din partea CAO, altă şansă nu se stie când o să mai avem ”.

            La rândul său, reprezentantul Instituţiei Prefectului Dolj, Victor Nicoară a întărit cele spuse de directorul A.B.A Jiu referitor la conducta de apă Izvarnă, susţinând că prin această investiţie municipiul Craiova s-ar putea apropia de Viena  “care are cea mai bună apă la robinet provenită din  două izvoare de munte de o calitate pură ”.

Concluzia acestui subiect a prezentat-o chiar directorul Resurse Apă şi Plan Management al A.B.A Jiu,  inginerul Ilie Zanfir: “Este clar că până în prezent România nu şi-a îndeplinit îndatoririle din Directiva 91/271/CEE privind tratarea apelor urbane reziduale. Apelul nostru este să încercăm toate instituţiile implicate să ne mişcăm mai mult, să fim mai cooperanţi pentru a face cât mai mult”.

 

 

➠ l.e. = locuitori echivalent