29 iunie – Ziua Dunării

m dunare 29 iunie   Ziua Dunării poze

ABA Jiu organizează o serie de manifestări dedicate celei de-a şaptea ediţie a “Zilei Dunării”. 

“Sărbătorim mâine, pe 29 iunie, pentru al şaptelea an consecutiv, Dunărea, al doilea fluviu ca lungime din Europa, care reprezintă o sursă importantă pentru alimentarea cu apă potabilă, pentru irigaţii şi industrie, precum şi o importantă cale de navigaţie, în beneficiul celor 81 de milioane de oameni din această regiune. În ziua de 29 iunie (dată ce marcheză semnarea Convenţiei privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea), la propunerea ţărilor dunărene şi sub auspiciile Comisiei Internaţionale pentru Protecţia Fluviului Dunărea (ICPDR), cu sediul la Viena, sărbătorim Ziua Dunării. Anul acesta, tema propusă de ICPDR pune accent pe conştientizarea publicului privind importanţa protejării fluviului Dunărea şi a râurilor din bazinul acestuia  – „Fii activ pentru Dunăre!”.
Manifestările dedicate Zilei Dunării se desfăşoară în toate statele dunărene, pentru a marca dorinţa comună a acestora de a-şi uni forţele în sprijinul protejării acestui fluviu unic în Europa.
A.B.A Jiu
„La nivelul Administraţie Bazinale de Apă Jiu, evenimentele dedicate Zilei Dunării au inceput incă de pe data de 23 iunie cand a fost organizat la Dr.Tr. Severin Comitetul de Bazin al Dunării. Au urmat vizite ale copiilor in laboratoarele A.B.A Jiu unde specialiştii noştri le-au explicat despre calitatea apei din Dunăre si importanţa acestui fluviu pentru populaţie.
De asemenea a fost organizată in holul sediului A.B.A Jiu Craiova  o mini expozitie de desene cu tema apei. Pe acest panou  au fost alese cele mai  frumoase desene realizate de elevii din clasele pregatitoare si clasele primare din judeţele  Dolj, Mehedinti, Gorj si Petroşani. Alături de  acestea am ataşat şi câteva fotografii cu Dunărea de la inundaţiile din 2006. Trebuie subliniat faptul că şi în acest an, de ziua lui, fluviul Dunărea are debitele şi nivelurile crescute peste Cotele de Atenţie. Acesta este şi unul dintre motivele pentru care o parte din evenimentele ce urmau să le organizăm la Bechet sau Calafat au fost anulate. Activităţile organizate cu prilejul sarbătoririi Zilei Dunării, sub auspiciile ICPDR, acordă o importanţă deosebită conştientizării şi participării cetăţenilor la eforturile de conservare a fluviului Dunărea.”- director A.B.A Jiu, Cosmin CĂLIN.
Obiectivul principal al acestor manifestări este acela de a implica cetăţenii ţărilor dunărene în multiple activităţi independente sau comune, desfăşurate pe plan local, naţional şi regional. România, Austria, Germania, Ungaria, Republica Cehă, Slovacia, Slovenia, Republica Serbia, Republica Moldova, Bulgaria, Croaţia, Ucraina, Bosnia şi Herzegovina, Muntenegru şi Comisia Europeană sunt Părţi Contractante la Convenţia privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea şi state membre ale Comisiei Internaţionale pentru Protecţia Fluviului Dunărea (ICPDR).  România, Bulgaria, Georgia, Federaţia Rusă, Turcia şi Ucraina sunt Părţi la Convenţia pentru Protecţia Mării Negre Împotriva Poluării şi state membre ale Comisiei pentru Protecţia Mării Negre Împotriva Poluării (BSC).
Dintotdeauna, oamenii care trăiesc în localităţile situate de-a lungul afluenţilor acestei „coloane vertebrale a Europei” sunt legaţi unul de celălalt prin valorile comune reprezentate de apartenenţa la acest mare bazin hidrografic. Tocmai de aceea, manifestările dedicate sărbătoririi Zilei Dunării reprezintă un bun prilej pentru transmiterea principiului „solidarităţii de bazin”, esenţial pentru gospodărirea durabilă a apelor. În 29 iunie 1994, România a semnat la Sofia, alături de alte ţări dunărene şi Uniunea Europeană, Convenţia privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea, obligându-se să coopereze în domeniul managementului resurselor de apă în bazinul Dunării. Acum, mai mult ca oricând, ţările din acest spaţiu hidrografic trebuie să îşi îndrepte eforturile spre a acţiona concertat în vederea protejării şi conservării ecosistemelor Dunării şi afluenţilor săi.
“Avem nevoie de o politica de gospodărire a apelor durabilă, bazată pe întărirea cadrului legislativ şi institutional, dar mai ales pe aplicarea corectă a legilor  care să ne asigure suportul pentru a diminua semnificativ poluarea cauzată de controlul ineficient al descărcărilor de ape uzate şi/sau parţial epurate de la municipalităţi, industrie şi agricultură, care afectează atât sănătatea oamenilor, cât şi starea ecosistemelor acvatice.
De asemenea, avem oportunitatea de a îndeplini obiectivele Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării, ce reprezintă o iniţiativă ambiţioasă care are ca obiectiv, din punct de vedere al protecţiei mediului, reducerea poluării în bazinul Dunării şi în Marea Neagră, prin eforturile comune ale statelor din această zonă a Europei”- ministrul Mediului si Padurilor, Laszlo Borbely.
În vederea atingerii stării bune a apelor, principalul obiectiv în perioada imediat următoare este implementarea Planului de Management al Bazinului Dunării, realizat sub coordonarea Comisiei Internaţionale pentru Protecţia Fluviului Dunărea. Implementarea acestui document, ce reprezintă o viziune unitară asupra tuturor activităţilor desfăşurate la nivel bazinal, va conduce la îmbunătăţirea calităţii mediului acvatic.
Prin realizarea măsurilor cuprinse în programele de măsuri pentru Planul de Management al Bazinului Dunării se asigură îmbunătăţirea standardelor de viaţă ale populaţiei şi a standardelor de mediu, vizând, în principal, respectarea acquis-ului comunitar de mediu în domeniul protecţiei calităţii apei, în special în cazul implementării măsurilor prevăzute în legislaţia specifică privind calitatea apei potabile, epurarea apelor uzate urbane, reducerea poluării cu nitraţi proveniţi din agricultură, descărcarea substanţelor periculoase în ape.În acest sens, intervine rolul dumneavoastră – specialişti în domeniul apelor, membri ai societăţii civile, beneficiari şi utilizatori de apă, reuniţi în cadrul comitetelor de bazin – de a contribui la protejarea resurselor de apă, prin dezvoltarea unor parteneriate solide, pentru gospodărirea în comun a acestora. Implicarea dumneavoastră efectivă, reală, în procesul de implementare a Planului de Management al Bazinului Dunării şi în promovarea acestui amplu document pe paliere cât mai ample, inclusiv în rândul cetăţenilor, este esenţială pentru reuşita punerii în practică a proiectelor viitoare.
Este important, totuşi, să amintim că numai acţiunile guvernamentale nu vor aduce îmbunătăţirea calităţii apei şi a condiţiilor de mediu pentru Dunăre sau afluenţii săi. Fiecare dintre noi poate face câte ceva pentru protecţia ecosistemului care ne susţine. Cu toţii trebuie să se unim forţele şi să acţionăm pentru conservarea şi refacerea bogăţiei naturale din bazinul Dunării.
“Dintre toate cele 18 ţări prin care trece Dunărea, putem spune că noi, românii, suntem cei mai norocoşi, întrucât aproape jumătate din fluviul Dunărea se află pe teritoriul României. De altfel, întregul teritoriu al României este situat în bazinul hidrografic dunărean. Mai mult, pentru România, Dunărea este principalul rezervor de apă, având o contribuţie semnificativă de 20 mld mc de apă (în regimul actual de amenajare) din resursa disponibilă de apă, de 39,3 mld mc de apă. Mai mult, din cerinţa de de apă la nivel naţional (8,5 mld mc de apă), Dunărea asigură jumătate (4,2 mld mc de apă). Pentru noi, gospodarii apelor, Ziua Internaţională a Dunării este un prilej de a aduce în conştiinţa cetăţenilor faptul că fluviul Dunărea este un „obiectiv” de importanţă strategică, atât din punct de vedere al asigurării alimentării cu apă a sute de localităţi riverane şi a materiei prime pentru producerea de energie electrică (Porţile de Fier), cât şi al poziţiei sale geografice, de graniţă sudică a României. În acelaşi timp, Dunărea este o importantă cale de acces şi de cooperare, astfel încât, fie că este vorba despre managementul inundaţiilor, fie că este vorba despre gestionarea calităţii apelor Dunării, o naţiune nu poate să aducă soluţii la problemele Dunării fără să ţină cont de soluţiile oferite de ţările vecine, riverane Dunării, dar şi de celelalte ţări din bazinul hidrografic al Dunării”- directorul general al ANAR – DÁVID Csaba”, precizează un comunicat al ABA Jiu.